View Single Post
  #9  
Vechi 30.05.2012, 00:12:53
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

CAPITOLUL V (I)

,,Indumnezeirea-scopul vietii umane

Conceptul crestin de indumnezeire a parcurs o dezvoltare lunga inainte de Sfantul Maxim si pozitia sa ar trebui inteleasa pe fondul acesta. Pentru scopul urmarit de noi, nu este necesara o prezentare mai elaborata a acestei istorii. Curentul general este coerent, iar ideea de indumnezeire la Sfintii Parinti greci a fost tratata destul de bine intr-un numar de monografii.

Conceptul de indumnezeire in traditia crestina de dinaintea Sfantului Maxim Marturisitorul

Parintii greci timpurii, ca Sfantul Irineu, Sfantul Clement al Alexandriei si Origen, au avut cu siguranta un concept de indumnezeire legat in special de ideea chipului lui Dumnezeu in om si a infierii omului in Hristos, dar o teologie a indumnezeirii nu a fost dezvoltata decat incepand de la Sfantul Atanasie. Se poate spune ca aceasta teologie a avut ca punct de plecare binecunoscutul dicton: "Logosul S-a facut om pentru ca noi sa ne facem dumnezei..."

Aceasta afirmatie - pe care ar trebui sa o remarcam, pentru ca ea cuprinde aspectul reciprocitatii in Hristos, aflat la radacina formulei tantum-quantum, de exemplu, asa cum o gasim la Sfantul Maxim - a fost elaborata in doua idei integrate, ambele bazate pe intruparea lui Hristos: 1) comunicarea cunostintei despre Dumnezeu prin revelatia lui Hristos si 2) patimirea lui Hristos pentru a obtine nemurirea pentru oameni. Adoptarea oamenilor in filiatia divina se identifica mai departe cu indumnezeirea la Sfantul Atanasie, dupa cum a fost si in traditia anterioara, desi, in acelasi timp, se specifica faptul ca acest fel de asimilare in Dumnezeu nu trebuie inteles ca identificare. Filiatia divina este chiar scopul intruparii. Desigur ca exista in final un accent puternic pe Botez si pe Sfantul Duh, ca agent ultim al indumnezeirii.

Parintii capadocieni, in general, il urmeaza pe Sfantul Atanasie. Atat Sfantul Vasile cel Mare, cat si Sfantul Grigorie de Nazianz ofera o descriere explicita a ideii de indumnezeire, cu toate ca atitudinea lor este restrictiva pentru a evita posibilele interpretari gresite. Unele perspective noi au fost adaugate de Sfantul Grigorie de Nyssa, care a fost totusi destul de retinut. El a pus un accent puternic pe distanta care exista intre Dumnezeu si om si, de asemenea, pe diferenta dintre caracterul imuabil al lui Dumnezeu si caracterul pururea miscator al omului. Acceptand liber acest caracter miscator Hristos a eliberat omul din robia mortii - aspect important al indumnezeirii, de la bun inceput. El adauga la importanta Botezului, primit prin credinta, o intelegere a Sfintei Euharistii ca unificare a trupului indumnezeit al lui Hristos cu al nostru. Asadar, indumnezeirea este inteleasa explicit pe baza unirii Logosului cu omul intreg, unire prin care natura umana se indumnezeieste in El.

__________

Portret patristic:,,Ce faci tu pentru om? Să fii în mijlocul lumii, în mijlocul suferinței" (Parintele Galeriu)
Avva Galeriu (căci așa îi spuneau fiii săi duhovnicești cei mai apropiați) era un iubitor și osârduitor al rugăciunii neîncetate. Ținea cu sfințenie poruncile, căutând ca prin curățire și nepătimire, însoțite de dragoste și întărite de rugăciune, să înainteze în urcușul vieții contemplative; atunci când se ruga, toți cei care l-au cunoscut și au trăit sub oblăduirea Sfinției Sale pot mărturisi, fără nici un fel de tăgadă, că atingea desăvârșirea. Simțeai efectiv cum vorbea cu Dumnezeu, atunci când se ruga; rămân de neuitat serile de vineri, ale rugăciunilor de dezlegare pentru cei ce se spovedeau și se pregăteau pentru Sfânta Împărtășanie. Numai cei ce au trăit acele clipe de neuitat pot să spună că simțeau cu adevărat atingerea harului Duhului Sfânt. În clipele acelea, cei ce erau prezenți trăiau deplinătatea sentimentului că Biserica este locul unde Cerul se unește cu pământul.

Odată, pe când ne aflam împreună cu Avva, la ceas târziu de seară și de taină, în grădinița din fața căsuței ,,din povești", de lângă biserică, se auzea o muzică asurzitoare, cu sonorități orientale, dar de prost-gust și care irita auzul în tot locul și-n toată vremea, l-am întrebat la un moment dat pe Avva dacă nu-l deranja cumva acel zgomot practic dezagreabil, iar Sfinția Sa a răspuns, aducând și peste prezenți pacea sa: ,,Atunci când te afli în liniște cu sufletul, toate aceste lucruri nu le mai iei în seamă, nu te mai pot tulbura în nici un fel."

După mai bine de 57 de ani de preoție, părintele Galeriu recomanda cu mare grijă și atenție, dar și cu foarte mult tact învățătoresc, în chipul desăvârșitei smerenii, într-un cuvânt adresat preoților tineri: ,,Întâi să aibă conștiința lui Hristos și a răspunderii înaintea lui Dumnezeu, a istoriei și a poporului. Feriți-vă de judecata oamenilor! Apoi să creadă cu tărie în adevărul sfintei Ortodoxii. Este slujitorul celei mai drepte, celei mai curate, celei mai depline credințe, pe care noi o putem apăra în fața întregii lumi. ...Să nu-i fie rușine de credința lui, care este cea mai sfântă. O putem apăra astăzi și în fața științei, și în fața filosofiei. ...Credința te face om. Nici filosofia, nici știința nu te fac om, om cu definiția ta adevărată de a fi după chipul Lui Dumnezeu și în perspectiva infinitei asemănări cu El. ...Să aibă, deci conștiința că în Sfânta Ortodoxie se află adevărul suprem. Iar pe de altă parte trebuie să conștientizeze clipa aceasta, în care există atâta suferință și atâta lume este chinuită. Unul este flămând, altul tremurând. Ce faci tu pentru om? Să fii în mijlocul lumii, în mijlocul suferinței. ...În vremurile vechi, preotul era centrul în comunitatea lui. El răspundea de toate problemele acesteia."

Părintele suferea mult pentru om, pentru cel căzut și doborât de păcat, luptând cu toată ființa sa ca să-l ridice pe fiecare dintre semenii ce aveau nevoie de ajutorul Lui Dumnezeu. Suferea pentru umanitatea care a rătăcit drumul prin păcate și spunea cu durere nesfârșită, referindu-se la aceasta: sărmana lume este bolnavă, tare a mai rătăcit drumul; nu se mai poate regăsi pe sine, trebuie ajutată sărmana. Sunt nenumărate momentele când părintele, dacă întâlnea vreun om aflat în lipsuri mari, își dădea fie paltonul, fie pantofii, sau banii din buzunar, pentru cel lipsit. Hristos a Înviat, părinte Galeriu!"
__________

Elaborarea acestei idei arata ca dezvoltarea ei ulterioara este adanc inradacinata in hristologie. In realitate, dezvoltarea ulterioara a hristologiei a favorizat acceptarea indumnezeirii ca element permanent al doctrinei crestine. Se poate vedea acest lucru, de exemplu, la Sfantul Chiril al Alexandriei, pentru care indumnezeirea devine certitudine pe temeiul dublei consubstantialitati a lui Hristos. Sfantul Chiril evidentiaza faptul ca natura umana se indumnezeieste in Hristos, in principiu, pe baza intruparii, iar aceasta indumnezeire se realizeaza in cazul fiecarui om in parte prin harul Duhului Sfant. Sfantul Chiril intelege asemanarea cu Dumnezeu ca apartinand taramului sfinteniei, pe temeiul misiunii omului de a realiza asemanarea in sine insusi, ceea ce duce la o evaluare a virtutilor in asociere cu conceptul de sfintenie ontologica, ce caracterizeaza conceptia lui despre indumnezeire.

Un element nou a fost introdus de Sfantul Dionisie Pseudo-Areopagitul, in scrierile caruia cuvantul theosis; a inlocuit, in cele din urma, theopisis, ca termen teologic tehnic. Aici remarcam influenta tarzie a neoplatonismului. Altminteri, Sfantul Dionisie nu merge mai departe decat predecesorii sai. El accentueaza ca indumnezeirea este scopul creatiei si o vede realizata in asemanare si in unire cu Dumnezeu. Este doar darul harului dumnezeiesc si se realizeaza prin Botez si prin Sfanta Euharistie. Prin ierarhii, omul urca la virtutea divina. In multe privinte, Sfantul Dionisie este la fel de grijuliu sa evite neintelegerile, pe cat sunt si Sfintii Parinti capadocieni."(va urma)

SFANTUL EFREM SIRUL:PLANSUL DE MIERCURI SEARA

Last edited by Pelerin spre Rasarit; 30.05.2012 at 02:06:17.
Reply With Quote