[NECTARIE]

Vasile, un sfânt cu multe chipuri

Mulţi români îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile cel Mare ca patron al casei, fiind cunoscut ca ocrotitor al familiei, dar mai ales al persoanelor aflate în clipe de ananghie şi al oamenilor nevoiaşi.

În tradiţia populară, el apare ca unul dintre sfinţii care au făcut unele dintre cele mai mari minuni, căci are puterea de a ne păzi de năluciri şi de duhuri rele. Se spune chiar că Mântuitorul poartă şi numele acestui sfânt, pentru că, la o săptămână după ce s-a născut în Bethleem, chiar în ziua de Sfântul Vasile, Iisus a fost botezat după legile vechi, primind şi numele sfântului.

Datini străvechi de Sfântul Vasile

Pentru a-l cinsti pe acest sfânt, creştinii ortodocşi au obiceiul de a porni cu „uratul” pe 1 ianuarie. De unde acest obicei? Se spune că Sfântul Vasile l-a rugat pe Dumnezeu să-i dea o zi din an. A primit cea dintâi zi, cea a Anului Nou.

Drept mulţumire, Sfântul Vasile a luat un clopoţel, l-a legat cu o crenguţă de busuioc, după care s-a urcat la Dumnezeu ca să-i ureze lucruri bune. Totodată, uratul este şi un mod de a-l cinsti pe Sfântul Vasile care, de-a lungul vieţii, a avut grijă să-i înveţe pe creştini să-şi iubească aproapele şi a săvârşit multe fapte de caritate: a întemeiat biserici, spitale, cât şi aziluri pentru săraci. Potrivit tradiţiei ortodoxe, Vasile cel Mare a avut o educaţie deosebită, în spirit creştin, fiind născut din părinţi cu mare credinţă în Dumnezeu.

De Sfântul Ioan, se deschid cerurile

Tot în prima săptămână din an, pe 7 ianuarie, creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan, care a trăit pentru a le arăta oamenilor calea spre credinţă. Este o mare sărbătoare creştină, zi în care se deschide cerul, iar rugăciunile sunt mai puternice. De aceea, este bine să mergi la biserică şi să te rogi pentru iertarea păcatelor.

Chiar Sfântul Ioan a îndemnat la rugăciune, prin predicile sale. Oamenii veneau la el pentru a-i cere sfatul. Sfântul le spunea să se pocăiască, apoi îi boteza, pentru iertarea tuturor păcatelor. Sfântul Ioan l-a botezat şi pe Mântuitor, în apele Iordanului.

O viaţă pentru credinţă

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în Cetatea Orini, din Galileea, iar părinţii săi, Zaharia şi Elisaveta, au fost rude cu Fecioara Maria. Elisaveta nu putea avea copii, ceea ce însemna o mare supărare atât pentru ea, cât şi pentru preotul Zaharia, soţul ei.

Tradiţia creştină spune că, pe când oficia o slujbă, lui Zaharia i s-a arătat Arhanghelul Gavril, care îi dă vestea cea mare: soţia sa va avea un copil, care va purta numele de Ioan şi care va fi sfânt. Şi exact aceasta a fost viaţa pe care a dus-o, atrăgând mânia soţiei regelui Irod, la cererea căreia a fost ucis.