Citat:
În prealabil postat de robertdiaconu88
Nu ati inteles. M-am impacat cu ideea ca nu pot sa scap de ganduri asa ca prin minune. Nu m-am impacat cu gandurile in sine.
Chestiile astea mi se intampla de ani de zile. E adevarat ce spuneti dumneavoastra ca diavolul vrea sa ma faca sa imi pierd credinta. Asta pot sa afirm si eu ca au fost momente cand m-am indepartat luni bune de la rugaciune si chiar am inceput din nou sa fumez si atunci nu mai aveam nici un fel de gand necurat. Cand m-am lasat de fumat si am inceput sa ma rog iar au aparut gandurile.
|
Nu-s mai breaz ca tine. Ca și ție și mie îmi vin din iubirea egoistă și pismașe gânduri rele, pofte spurcate, hule, trufii, răzbunări, lepădări... e boala cea grea numită lume, ea te ispitește la semeție și te îngrijorează din orice ca să fi și tu... așa mândru și de grozav, ”bărbați cum trebuie, gust puternic și amărui, încă una și mă duc”, așa trufaș și tupeist ca lumea.
E greu să nu te lauzi și pentru asta e și mai greu să nu ai gânduri de hulă și lepădare. Te înțeleg perfect. N-avem scăpare decât la mila Lui Dumnezeu.