[myself00]

13) Umilinta – Imita-L pe Christos in aceasta privinta !
Franklin era convins ca nu va putea obtine rezultatul dorit urmarind simultan toate aceste obiective. Asa ca isi propune sa abordeze problema metodic, luand in atentie cate o virtute pe care o urmareste zi de zi, notand intr-un caiet toate greselile, esecurile sau reusitele. De abia dupa ce devine convins ca stapaneste virtutea respectiva, va trece la urmatoarea.
“Asa face si cel ce vrea sa curete o gradina”, spunea el mai tarziu. “El nu incearca sa smulga dintr-o data toate buruienile, nici nu lucreaza mai multe razoare deodata, ci dupa ce termina unul, trece la altul.”
Zilele vietii lui Benjamin Franklin se scurg de acum incolo dupa un program bine stabilit. Nimic nu va fi lasat la voia intamplarii. Examinandu-si caietul cu observatii, el poate constata cu surprindere: “M-am inspaimantat de greselile pe care le gaseam in mine. Cu fiecare zi ce trecea, simteam insa si nedescrisa fericire sa le vad imputinandu-se. Eram incantat cand vedeam cum paginile inregistreaza progresele mele. Tot mai putine semne, pana cand, in final, am avut fericirea sa vad o pagina pe care erau trecute toate virtutile, fara niciun semn.”
Franklin recunoaste ca dintre toate virtutile, cea care i-a dat cea mai mare bataie de cap a fost ordinea. Este interesant de stiut cum arata programul unei zile obisnuite din viata sa. Primul lucru pe care-l facea dimineata era sa se intrebe: “Ce bine as putea face astazi?” Apoi, totul era planuit cu rigurozitate:
Orele 5-7: Sculare, igiena personala, masa si notarea celor ce trebuiau facute in acea zi
Orele 8-11: Lucru
Orele 12 si 13: Pranz, plimbare si lectura
Orele 14-17: Lucru
Orele 18-21: Ordonarea tuturor lucrurilor, masa de seara, muzica, discutii, recreere si examinarea celor realizate in cursul zilei
Ultima intrebare a zilei: “Ce bine am facut astazi ?”
Acest stil de viata ii permite lui Franklin sa duca o viata linistita, plina de satisfactie si de fapte bune, care i-au castigat stima si iubirea oamenilor. Tipografia in care lucreaza ca patron nu e folosita doar pentru castig material, ci mai ales pentru a raspandi intre oameni adevaruri si lucruri care sa-i innobileze.
Ajungand la concluzia ca un om trebuie sa cunoasca mai multe limbi, si avand ca principiu ideea ca niciodata nu e prea tarziu, la varsta de 27 de ani incepe sa invete limba franceza, pe care o va stapani foarte curand. Continua apoi cu italiana, spaniola si latina, cunostinte care-i vor fi de mare folos in viitoarea lui cariera politica, cand va deveni ambasador al Americii la Londra si Paris.
Datorita vastelor sale cunostinte, Franklin e numit secretar al Parlamentului colonial, apoi, in 1737, director general al Postei din Pennsylvania. In 1752, Franklin e numit director general al Postei din coloniile nord-americane, el fiind primul care introduce timbrul in serviciul postal.
Fiind convins de importanta culturii si educatiei in viata unui popor, infiinteaza prima biblioteca populara americana. De asemenea, contribuie la infiintarea unui spital si la instruirea primei organizatii de pompieri.
Franklin isi continua cercetarile si pe taram stiintific. Observand ca orice corp metalic ascutit are insusirea de a atrage fulgerele, el confectioneaza o bara de fier ascutita pe care o aseaza in varful unui turn. In felul acesta, in 1752, este inventat paratrasnetul, descoperire care-l va face pe Franklin cunoscut in intreaga lume. Ca recompensa, Academia din Londra il alege membru al sau, acordandu-i “Medalia de aur pentru stiinta”.
Pe plan politic, Franklin are un rol imens in obtinerea independentei poporului american. In calitate de ambasador al Americii la Londra, el trebuie sa raspunda tuturor intrebarilor puse in Parlamentul englez, lucru pe care-l face cu intelepciune si tact, dar si cu hotarare. Franklin este cel care determina poporul american sa-si proclame independenta in 4 iulie 1776.
Ca diplomat, Franklin ajunge si la Paris unde, datorita felului sau simplu si modest de a trai, castiga simpatia francezilor. La 80 de ani, reintors pe pamantul Americii, Franklin este intampinat ca un rege, cu salve de tun si recunostinta intregului popor. Este ales de trei ori guvernator al statului Pennsylvania pana cand, ajuns la varsta de 82 de ani, in 1788, se retrage definitiv din politica. Ultimul sau act este unul inchinat libertatii umane si consta in infiintarea Asociatiei pentru Abolirea Sclaviei.
Benjamin Franklin se stinge din viata pe 17 aprilie 1790, plin de glorie. In cinstea lui, Congresul American decreteaza un doliu national de o luna, numaindu-l cel mai mare cetatean al Lumii Noi. Franta, la randul ei, la indemnul lui Mirabeau, tine un doliu national de trei zile.
Care a fost secretul reusitei acestui om ridicat de pe cele mai sarace trepte sociale pana la cele mai inalte culmi ale succesului ? Viata lui ne dezvaluie acest secret: munca, ordinea, cumpatarea, economia, perseverenta, dreptatea, cinstea, binele si linistea sufleteasca. Aceste insusiri l-au ridicat pe Benjamin Franklin pe cele mai inalte trepte ale societatii si tot ele il vor ridica pe orice om care le va cultiva.