Citat:
În prealabil postat de delia31
Florin, in calitate de crestin-ortodox, tu ce sarbatoresti la Pasti?
|
Ce sarbatoresc la Pasti?
De Pasti se sarbatoreste invierea Lui Iisus. Este o exprimare a credintei, a bucuriei ca Dumnezeu a invins moartea pentru noi toti, o moarte cauzata de luarea tuturor pacatelor asupra Sa (deducem €“ trecute/prezente/viitoare pentru toata umanitatea istorica/prezenta/viitoare). Iar noi crezand in El, ni se deschid portile cerului, anterior ferecate de pacate. Acesta este sensul crestin general al sarbatorii de Pasti.
Insa, pentru a intelege mai adanc ceea ce sarbatorim ar trebui sa ne intrebam ce sunt de fapt Moartea si Invierea, aceste doua procese?
In general, moartea si invierea sunt intelese in relatie cu trupul uman, moartea - despartirea sufletului de trup iar invierea - reunirea sufletului cu trupul.
Pot fi oare notiunile de moarte si inviere intelese exclusiv in raport cu sufletul? In sensul ca moartea ar insemna disparitia sufletului (inexistenta) iar invierea - readucerea sufletului din inexistenta la existenta?
Aceasta intelegere absolutizeaza sensul mortii -€“ asa cum se resimte atunci cand o persoana apropiata moare, ca si cum fiinta trece in nefiinta. Dar, absolutizeaza si sensul invierii -€“ revenirea din nefiinta in fiintare.
Insa, disparitia sufletului in inexistenta ar contrazice un principiu doctrinar fundamental al credintei crestin ortodoxe care postuleaza ca orice suflet adus in existenta de Dumnezeu, continua sa fiinteze perpetuu (fara trup sau in trup) - fie in bucurie vesnica, fie in chinuri vesnice.
Deci un suflet nu poate sa moara absolut, sa se neantizeze. In consecinta, invierea sufletului isi pierde sensul.
Din aceasta perspectiva, ce s-a intamplat de fapt pe cruce cu duhurile celor trei condamnati la moarte? Pe cruce, nici Duhul Lui Iisus nu a murit, nici sufletele celor doi talhari. Sufletele lor nu s-au neantizat, nu intelegem o moarte absoluta a acestora, ci o moarte relativa, pentru ca s-au stins doar trupurile lor.
Inviererea Lui Hristos in trup este o inviere relativa, pentru ca este initiata dintr-o anumita stare existentiala - Duhul Lui Iisus a continuat sa fiinteze - nu a trecut in nefiinta/inexistenta.
Readucerea unui suflet in trup, reanimarea trupului este un fenomen extraordinar.
Iisus a inviat intr-un trup restaurat, nemuritor, devenit indestructibil.
Insa, evident, Dumnezeu nu a avut si nu are nevoie de un trup, fie muritor, fie nemuritor pentru existenta Sa apoteotica, inconceptibila.
Moartea si invierea Lui Iisus poate fi privita ca o bresa creata in sistemul judiciar implacabil al dreptatii dumnezeiesti. Adica cine crede in Iisus poate eluda chinurile vesnice la care este condamnat fiecare suflet omenesc. Dar aceasta intelegere este doar un punct de plecare.
In fapt, moartea si invierea au semnificatii mult mai adanci, in sensul in care fiecare suflet este invitat/indemnat sa treaca prin cele doua, adica sa moara si sa invie.
Probabilistic, misiunea Lui Iisus Dumnezeu de a birui toate patimile, inclusiv moartea rezultanta, era asimptotic de 100%. Pentru ca un Dumnezeu biruit de pacat nu este Dumnezeu.
Insa pentru om, probabilitatea nu este asa de mare, din cauza slabiciunii credintei si virtutilor.
Moartea si invierea Lui Iisus ofera o cale de urmat nu doar in credinta ci mai ales prin moarte si inviere efectiva.
De Pasti nu sarbatorim doar invierea Lui Iisus, ci prin credinta, sarbatorim anticipativ moartea si invierea (duhovniceasca) a fiecarui om.
Caci, prin experienta directa este necesar ca omul sa desluseasca progresiv ce este '€˜moartea'€™ si ce este '€˜invierea'€™.
Caci moartea la care se face referire nu este o despartire a sufletului de trup, ci o despartire a sufletului de pacat, iar invierea nu este nici ea o revenire a sufletului in trup ci unirea launtrica cu Dumnezeu. Acest fel de inviere nu poate fi decat o consecinta a mortii, o moarte a tuturor impresiilor pacatoase din om.