Citat:
În prealabil postat de dobrin7m
Iubind aproapele ca pe tine insuti chiar daca acest aproape este ultimul pacatos dintre pacatosi, ultimul eretic dintre eretici, ne mantuim. Cum?
Prin iubirea pe care o avem fata de ei. Prin fapta noastra de iubire. Nu aproapele ne da mantuirea ci fapta noastra binecuvantata, de iubire.
ca sa poti sa educi aproapele sa creada in Dumnezeu mai intai trebuie sa il iubesti.
Aceasta porunca "Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot
sufletul tău, cu toată puterea ta și cu tot cugetul tău; și pe aproapele tau ca pe tine insuti" are inteles adanc si trebuie sa o indeplinim intocmai.
A ne revolta pe aproapele ca e pacatos si eretic este cale de pierzanie. pentru ca este judecarea aproapelui si nu iubirea aproapelui.
Mantuirea nu o primim de la oameni. Trebuie sa avem nadejdea mantuirii in faptele noatre bune mantuitoare care se revarsa spre aproapele nostru.
Doar prin Hristos putem iubi cu adevarat aproapele. El ne da puterea sa iubim mantuitor. Iar aceasta iubire mantuitoare trebuie sa existe fara conditii de genul: mai intai trebuie sa te fac sa crezi ca mine ca apoi sa pot sa te iubesc. Cand deja punem conditii in iubire ea nu mai este mantuitoare. E semn ca inca nu am deschis larg portile inimii, ca sa intre Hristos.
Iisus Hristos, Mantuitorul nu a pus conditii de iubire, s-a rastignit pentru noi toti pacatosii si toate neamurile.
|
Foarte adevarat.
Totusi de ce zice ca „Sangele Meu, care pentru voi si pentru MULTI se varsa...”?. Se refera la TOTI efectiv? Eu cred ca MULTI se refera la TOTI-cu sensul de TOT OMUL-fiecare in parte. Deci fiecare in parte are datoria sa se cunoasca pe sine, apoi sa pazeasca prin credinta PORUNCILE si sa INVETE si pe ALTUL sa le pazeasca, aceasta din urma NUMAI DACA le-a pazit el mai intai (Atentie- PE TOATE)
...precizez ca la ce scriu nu am pretentia sa aiba statutul de formule fara echivoc. Oricand se pot face completari si corecturi...
Si de ce aunci, ii spune tanarului bogat:”De vrei sa intri in imparatie pazeste poruncile”? Deci cere si Hristos ceva...
Nu intreb in acest mod ca sa ispitesc.
Iar mai sus nu m-am referit la impunerea credintei mele aproapelui sau revoltarea pe el pt. ca e pacatos, asa cum ai inteles tu. Imi cer scuze daca s-a inteles asa.
Nu. Ceea ce vreau sa spun e ca eu nu pot sa-l iubesc cu adevarat pe aproapele. Eu nu pot sa-l mantuiesc. Tocmai de aceea, trebuie sa-l indrum sa creada in Hristos care are INTRADEVAR putere sa-l mantuiasca. (Iar mantuirea are alt sens decat eliberarea de pacat?)
Bineinteles ca trebuie sa ma rog pentru el. Bineinteles ca trebuie sa am grija sa nu ii STRANGULEZ liberul arbitru. Bineinteles ca prin propria viata il iubesc pe aproapele.
Dar daca iubirea de aproapele necesita incalcarea sau RELATIVIZAREA pazirii poruncilor, dovedesc ca nu cred in Dumnezeu.
Mai, va rog, nu ma intelegeti gresit. Eu v-am spus ca problema e la mine. PE BUNE. Eu nu aveam incredere in Dumnezeu. Eu tot timpul m-am bazat pe faptul ca lupta cu pacatul o fac doar eu. Asa am fost educat. Eu m-am educat. Asa eram dispus sa ii cer si aproapelui. Lucru TAMPIT intr-adevar. Am concluzionat ca e NORMAL sa mai pacatuiesti din cand in cand. Tot timpul ma lasam blazat pe o simpla spovedanie. Nimeni nu m-a indrumat CE SA FAC? Nu mi-a aratat CE E CU MINE. Am fost educat sa am incredere mai mult in aproapele decat in Hristos care lucreaza prin aproapele...
Asta vreau sa spun eu : INCREDEREA IN DUMNEZEU e a TA. Nu ti-o da nici un om. Da, ti-o da un duhovnic BUN, DAR nu el ci
Hristos prin el.