Citat:
În prealabil postat de sefuilie
Multumesc frumos pt sfat.
Nickname-ul meu este de foarte mult timp, din liceu..l-am pastrat din obisnuinta, la mai multe conturi, pe unde am mai fost inregistrat si aceiasi parola, asa ca masura de siguranta sa nu le incurc.
Problema este ca imi doresc sa realizez ceva in viata, nu pot fi un simplu spectator, ma implic foarte mult, lucrez mult peste program chiar si in weekend dar eforturile si mai ales performantele uneori nu sunt recompensate pe masura asteptarilor, a implicarii.
In ziua de astazi se pune destul de mult accent pe ceea ce ai, pe partea materiala si nu pe cine esti (ce masina ai, cum te imbraci, unde iti petreci concediul...etc).
Toti alearga dupa masina...casa, salarii foarte mari, uneori nejustificate pentru capacitatea si randamentul pe care-l dau cei care detin anumite functii.
|
Si unde duce de multe ori alergarea asta fara cap a Lumii? La depresie si niciodata nu ii vei vedea pe unii ca sunt multumiti.Multumirea o mare parte vine si din interior.
Citat:
În prealabil postat de sefuilie
Nu pot fi nici superficial....fie ce o fi, chiar ma framant si sper sa gasesc calea echitabila, pe termen lung.
Am intalnit persoane care m-au subestimat destul de mult si persoane care intr-adevar mi-au spus, avand casa si masina ,,Dar tu cu ce vi in relatia asta?'' Si eu in gandul meu ,,...cu sufletul" dar din pacate nu mai vedem adevaratele valori si caractere in ziua de astazi , sunt alte principii.
O persoana nu poate fi selectata prin prisma banilor, eventual prin atitudinea fata de bani...dar tot asa mi se pare injust si nu as face nicioadata asta, stiu cum este sa fi si de cealalta parte a baricadei, cu toate ca cei mai multi uita cine au fost si de unde au plecat!
|
E foarte bine ca nu esti superficial,un credincios e un om care se daruieste meseriei lui,dar!!!...Dar trebuie sa aiba niste principii,adica week-endurile la servici nu cuprind si duminica,sau daca chiar esti nevoit, cum zicea un duhovnic de-al meu "Nu lua bani ptr duminica,daca esti nevoit sa mergi,spune-i sa iti dea libere. "
Ai plecat de la o paradigma gresita de la inceput:"Trebuia sa ii spui persoanei respective ,eu nu vreau relatie! Ai gresit de la inceput!"
Si persoana respectiva m-as uita prima data si la darurile care nu se vad.Adica daca ca personalitate e materialista ,n-are rost!
Stii ce le dadea tarie familiilor mai demult ? Traiau trei generatii intr-o casa,se ajutau mult mai mult ,cand in loc de 2 parinti copii aveau 4 parinti care avreau grija de ei.Mai apareau discutii stiu am mai discutat cu familii mai in varsta,
dar copii zic eu erau mult mai echilibrati emotional. Ei e stiut ca copiaza ceea ce vad in jur ,uneori parintii nu erau foarte maturi se casatoreau si la 18 ani de obicei(in jur),si aveau un model in unul din bunici.
Cam asa a fost si cu copii nostri, ne-au ajutat socrii,nu pot zice ca am stat suta la suta cu ei la tara,dar copii au stat la ei pana au inceput scoala, noi eram doar doua zile pe saptamana la oras (ziua intreaga), in rest pot zice ca am locuit impreuna cu ei la tara(si nu ne-am "mancat" cu socrii ma refer) , si dupa ce au inceput scoala, am stat imprreuna cu socrii cand copii erau in vacante sau weekenduri.Unde vreau sa ajung, daca parintii tai sau ai viitoarei, locuiesc in Bucuresti la casa ,sau cat de cat un apartament, eu zic ca se poate locui impreuna, daca oamenii sunt oameni care sa doreasca, sa le fiti prin preajma cativa ani.
Problema e ca trebuie bunavointa!
Soacramea nici o secunda nu s-a gandit ca sunt o povara copii. Ptr ea a fost un prilej de bucurie teribil sa aiba grija de ei.Sper sa ma fi facut inteles Ilie!