View Single Post
  #4  
Vechi 28.05.2019, 17:44:54
geusebie geusebie is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 02.11.2016
Mesaje: 8
Implicit

[2] Convocat la 29 iunie 1868 de papa Pius IX (1846-1878), sinodul s-a întrunit la Vatican, în 8 dec. 1869, numărînd inițial 743 participanți. În 13 iulie 1870, infailibilitatea a fost pusă la vot. Din 601 membri, 451 au votat pentru, 88 contra, iar 62 pentru, cu restricții (placet juxta modum). În 18 iulie 1870, la ședința finală, nu au mai participat decît 535 membri, din care doi au votat contra. Exact în acea zi, Franța a declarat război Prusiei. Papa s-a folosit de acest prilej, pentru a întrerupe ședințele sinodului. Pentru desfășurarea pe placul papei a lucrărilor acestui sinod, s-au făcut din vreme „pregătirile" trebuincioase. Vaticanul era informat că infailibilitatea va stîrni furtuni de proteste. Cardinalii Rauscher și Scwarzenberg, în numele unui grup de episcopi adversari ai dogmatizării infailibilității, care reprezentau optzeci de milioane de romano-catolici, au prezentat papei Pius IX o întîmpinare în acest sens. Ea a fost respinsă cu dispreț. Același papă a dat ordin ca în perioada de desfășurare a sinodului, episcopii să nu permită tipărirea niciunei publicații. În schimb, iezuiți grupați în jurul revistei „La Civilta Catolica", dețineau monopolul cuvîntului. În plin sinod, episcopul de Agram a fost redus la tăcere cu metode brutale. Poliția papală a primit ordin să aresteze și să arunce în închisoare pe secretarul unui episcop armean, care protesta prea fățiș împotriva infailibilității. Șefii opoziției erau canonicul bavarez Döllinger, episcopul Maret, episcopul Dupanloup (Orleans), Hefele (Rottenburg) și Strossmayer, episcop croat, cel mai influent și mai elocvent dintre toți. În fruntea majorității se afla episcopul Manning (Westminster), supranumit „il diavolo del concilio". Nemulțumiții, în frunte cu Döllinger, au format Biserica vechilor catolici, alegînd ca episcop al lor pe profesorul din Breslau, Joseph-Hubert Reinkens. Vezi Histoire de l'Eglise, par un professeur de Faculté catholique. Tome II, Paris-Tours 1926, p. 441 urm., și Ce qu'on Ă* fait de l'Eglise..., p. 80 urm.

Sursa: impantokratoros.gr/35F9E9EA.ro.aspx

Last edited by geusebie; 28.05.2019 at 17:47:51.
Reply With Quote