Taranul si "rugaciunea pe litere"
Era odata un taran, care nu prea avea el stiinta de carte, dar care nu mergea pe nicaieri fara sa isi ia cartea de rugaciuni. Memoria nu il ajuta deloc si nu stia pe dinafara nicio rugaciune. Intr-o zi, a plecat la drum pe mare graba si si-a uitat cartea. Cand a venit ora rugaciunii, s-a intristat tare mult ca isi uitase cartea si ca nu stia nicio rugaciune. Si iata ce s-a gandit:
"Doamne, Tu care esti bun si le stii pe toate si pe toate le ierti! Uita-te si la mine, pacatosul, ca mi-am uitat acasa cartea de rugaciuni! Si fiindca altceva nu ma pricep a face, uite, o jumatate de ora o sa rostesc alfabetul de la cap la coada. Si Tu o sa alegi de acolo literele care alcatuiesc rugaciunile, caci Tu le stii pe toate si uite asa poate voi simti si eu ca ma rog!"
Se spune ca un inger, trecand pe acolo, a zis: "Viu este Domnul, Dumnezeul nostru ca nu am auzit pana astazi o rugaciune mai puternica ca aceasta de acum, a taranului!"
__________________
Pe noi inșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
|