Sunteti de nepretuit...
Nu ma asteptam la asa de multe raspunsuri...
Cred ca va sunt datoare cu cateva lamuriri: "bolnavul" nu mi-e nici frate, nici sot, nici fiu... e un vecin de bloc. Dar departe de tara, de familie, de prieteni uneori te simti pierdut... Fiind romàn de-al meu, nu pot trece pe langa usa lui si sa nu-l salut. Sora lui care il ingrijeste, vine mereu sa-si verse necazul... Dar eu am serviciu, sot si copii si nu pot alerga la ei de cate ori pe el il apuca nebuneala... Ma simt neputincioasa...
|