Tiparul de gandire nu se refera la uniformitatea credintei, la continutul identic de credinta, ci la tiparul care rezulta din interpretarea gresita a acestui continut, la incadrarea tuturor intr-un singur tip de comportament, considerat ”normativ”. Ex. a aprinde 7 lumanari la 7 biserici, a face 3 acatiste la ora 3 , a imprastia prin biserici tot felul de rugaciuni tiparite care se dau la 10 persoane, metaniile unor credinciosi facute necontenit in biserica in fata tuturor, etc. La astfel de chestii ma refeream.
NU ma refeream la inovatii dogmatice si liturgice, Doamne fereste.
Am subliniat ca imi place foarte mult modul in care Pr. Staniloae prezinta invataturile de credinta. Este mai mult decat o insiruire automata a unor invataturi, este o aprofundare, o adancire a credintei. Aceasta inseamna mai mult decat un tipar, e un univers.
Eu cred ca e mai bine sa traim in universul credintei, decat in tiparele ei. Tipar insemnand acele forme de manifestare care impiedica omul sa inteleaga si sa traisca propria credinta intr-un mod activ, adica prin intelegerea si aplicarea ei in spiritul autentic ortodox.
|