Ce putem face atunci cand ( unul din) noi sau persoana iubita e pe moarte ( bolnav/a incurabil) ai inca nu ne-am casatorit cu el/ea? O facem acum, de urgenta, pentru a ne putea bucura de timpul ramas impreuna, fara sa ( mai ) pacatuim, sau ne despartim si incercam sa traim in curatie, cat mai spiritual, sa ne apropiem de Dumnezeu cat mai mult? Sau mai ramanem asa, cat se mai poate si ne mai permite sanatatea, sperand ca Dumnezeu ne va ierta pacatele si prin boala si moarte ne vom izbavi? Desigur, alegerea ar putea depinde de cel putin 2 factori:
1) daca inainte sa se intample, am pacatuit mult si bine, fara sa ne pese de consecinte, atunci sigur putem considera ca boala si moartea unuia din noi vine ca o pedeapsa pt pacat, si ar fi indicat sa ne oprim; daca insa ne-am pastrat neprihaniti pt dupa nunta, si chiar inainte de aceasta, se intampla nenorocirea, ce e mai bine, sa murim asa, neprihaniti, sau sa incheiem casatoria sperand ca ne vom putea bucura de ea macar o scurta vreme?
2) decizia poate depinde si de prognosticul bolii si timpul ramas, una e daca e vorba de cateva zile sau saptamani, si alta cand se estimeaza un " timp de supravietuire" ceva mai lung (ani), de regula corelat cu un procent ( ex timp de supravietuire la 5 ani = 50%); in 5 ani se pot intampla multe, chiar si minuni;
3) poate conteaza si sexul persoanei care e pe moarte: daca e vb de barbat, si starea inca ii permite, poate sotia sa vrea sa se casatoreasca pentru a-i face un fiu; dac insa femeia e cea bolnava, acest lucru e mult mai putin probabil si recomandabil sa se intample;
In orice caz, ce semniicatie ar putea avea ( ce explicatie ar putea gasi) atunci cand doi oameni se iubesc, vor sa se casatoreasca, nu vor sa ( mai) traiasca in pacat, si chiar atunci loveste nenorocirea?
|