Citat:
În prealabil postat de sophia
Multumesc, Anca. Este un mod de a vedea lucrurile.
Cred insa ca aceasta carte a lui Bunge se refera la alimentatie.
Am gasit pe net ca a fost scrisa pe baza unor lucrari ale unui calugar: Evagrios Pontikos. Acesta a mai scris si o lucrare referitoare la 8 feluri de ispite (care apar la eremiti in pustie).
Una din aceste ispite se pare ca fost foamea (a pantecelui).
Mi s-a parut foarte interesanta tema si vazand cuprinsul cartii am ajuns la concluzia ca se discuta in credinta multe lucruri, fara a fi definite corect, fara a se pune niste limite. Nu se mai stie ce este bun si ce nu. Unii sustin ca postul negru, altii ca postul obisnuit, altii ca o alimentatie echilibrata (deci si de dulce).
Am putea spune ca lacomie inseamna o cantitate mai mare (sapte feluri de mancare la o masa) . Un calugar spune poate ca lacomie este daca mananci o bucata de carne sau o cana de lapte in loc sa tii post. Altul ar spune ca lacomie este daca mananci (inclusiv in post) doua bucati de paine in loc de una.
Se face si o confuzie adeseori intre cumpatare si infranare (in sens de autoflagelare). Cumpatare inseamna sa mananci moderat, cu chibzuiala. Autoflagelarea inseamna sa-ti impui foamea, sa te opui tot timpul necesitatilor naturale ale corpului.
Doar am intalnit in scrieri cum monahii scriu ca stau zile intregi fara hrana pentru un anume scop, impunandu-si asta. Este cumva o pedepsire a corpului.
De ex. se vorbeste in casnicie de desfrau dar nu se defineste cand se vorbeste despre relatii trupesti ca ceva normal in casnicie si de la ce punct incepe desfarul. Altii mai vorbesc si de curvie sau preacurvie si uite asa se amesteca niste naotiuni si face un ghiveci.
Ai spune ca prin definitie oamenii casatoriti sunt niste desfranati si pacatosi si in toate felurile. Nu mai vezi nimic normal la ei.
Nu se mai face diferenta nici intre relatii trupesti in casatorie si la cei necasatoriti. In aceeasi oala totul.
Am sa mai caut materiale de acest Evagrios Pontikos.
|
Iar o sa zici ca ma iau de tine si o sa ma reclami, ca parca asta era o problema... Mai Sophia, tu figurezi pe acest forum din Mai, 2007. Si, cu mila lui Dumnezeu, am ajuns in 2014. Aproape 7 ani de "cautari" absolut zadarnice. Nu cred ca este cineva de pe acest forum, (dintre cei mai vechi) care sa nu-si puna serios problema, ce se petrece cu tine, de dai tot inapoi, in loc sa mergi inainte. Daca dupa 7 ani, si cele mai elementare notiuni ale ortodoxiei, iti sunt atat de straine si faci "spectacol" la scena deschisa, astfel incat, cine trece intamplator pe-aici, si vede cum un "veteran" este atat de alambicat si nu s-a folosit cu nimic in atata amar de vreme, ce nadejde sa-si mai puna bietul om, in propriile nedumeriri?
Nu mai vreau sa-ti desfac in bucati propriul mesaj, ca marea majoritate asta a facut cu tine si s-a straduit de-a lungul anilor sa-ti tot explice, dar fara de folos, fiindca tu o tii una si buna. Pe drept cuvant, fara nici o rautate, daca-si pune cineva mintea cu tine, sfarseste mai devreme sau mai tarziu prin a avea dureri de cap si la propriu si la figurat!!
"Altii vorbesc", "Altii scriu", "Altii spun", "Altii gandesc", dar tu, Sophia, TU unde te afli in intreg amalgamul asta de ganduri care te framanta? Arunci vorbe fara de inteles, apoi pleci fara macar sa te straduiesti sa iei in seama ce ti se raspunde, chiar daca tu vrei sa lasi de inteles ca esti profund patrunsa de intelepciunea acelor raspunsuri sau "trimiteri" catre raspunsuri? Nimic, dar nimic nu te atinge, desi, vorba fratelui Zaharia, ai o varsta cand tu insati trebuie sa raspunzi intelept celor mai tineri, nu sa-i bagi complet in ceata. "Ghiveciul" de care vorbesti, e doar in mintea ta, pentru ca ori nu vrei sa intelegi, ori (mai sigur), chiar nu poti, iar atunci aseaza-te intr-un colt, asculta si smereste-te pana-ntr-acolo incat sa te intelepteasca bunul Dumnezeu intr-o zi. Ca daca iei toate cartile din biblioteca si rasfoiesti cuprinsul, (nici macar bibliografia) fiecarei carti in parte, si ne pui la dispozitie material de studiu, fara ca tu sa pricepi o iota, asta e bataie de joc, Sophia, nimic altceva. Dupa atatia ani, tu continui sa pui pe seama altora consecinte false cum ca unii spun, unii cred, unii considera, iar acei "unii" la care faci aluzie, sunt (sau au fost) oameni de adanca smerenie si rugaciune care mai degraba ar fi murit decat sa li se puna in seama astfel de ipoteze. Nu la acele fictive personaje este problema, ci la zgândărimea limbii tale neostoite care tot cauta si nu mai afla raspunsuri, desi le primeste de mii de ori pe zi.
Opreste-te, odata si intelege ca mult ii smintesti pe altii prin aluziile tale si aparenta ta naivitate. Tu nu esti naiva, Sophia. Naiva este copila aceea care a fugit de-acasa la manastire, naivi sunt cei lipsiti de experienta anilor, carora nimeni nu le-a spus vreodata un cuvant de indreptare, dar tie?... După atâția ani si atatea mesaje, la care ai primit mii si mii de raspunsuri, nu mai poti avea scuza naivitatii, ci ori a inselarii, ori a patologicului!