[Mihailc]

Cătălin: strict lexical, minune și miracol ar fi sinonime, în contextul de față am făcut distincția între minune (din limbajul bisericesc) și miracol (din înțelegerea profană). E evident că Domnul face și minuni, atunci când binevoiește... dar avem destule mărturii că nu acesta este scopul sinergiei dintre El și om. Altfel, putem cădea ușor în capcana de a transforma lucrarea harului în magie pietistă, cum se întâmplă acum, tot mai des, la noi în Biserică. Probabil mulți o să considere o înviere din morți o minune foarte mare, dar uită că metanoia petrecută în ființa Mariei Magdalena, transfigurarea unei prostituate în sfântă, depășește ontologic învierea (ca simplă amânare a morții). Una este ambiguă și mundană (nu știm ce va face înviatul cu răgazul care i s-a dat pentru a-și lucra mântuirea în trup), iar a doua este pentru veșnicie și zidirea celorlalți întru nădejde neclintită.
N-am manifestat nicio încrâncenare în a combate rezultatele cercetărilor despre care s-a discutat pe acest topic, doar am atras atenția la posibilele primejdii ce stau la pândă în noi atunci când aducem asemenea informații în perimetrul credinței. Mai ales atunci când lăsăm impresia că am avea nevoie de certitudini furnizate de experimente științifice izolate, pentru a ne zidi credința pe nisipurile mișcătoare ale argumentelor acceptate exclusiv rațional. Vorba lui Țuțea : ”Biserica are nevoie de știință, precum poporul român de securitate”(ca poliție politică).