Citat:
În prealabil postat de georgeval
Drepturile omului nu se negociaza pe principii "majoritatea decide" dar nici "minoritatea trebuie respecatat- daca nu, este discriminare". Drepturile omului sunt cuprinse in porunca sa iubesti pe aproapele tau ca pe insuti. Pana unde merge aceasta iubire? Poate avea limite?
|
Nu stiu, tu trebuie sa cunosti mai bine ca mine ce presupune porunca respectiva. Cert e ca drepturile despre care vorbesc eu nu reies din acea porunca, ci din nevoia de libertate personala a oamenilor. A gasi un echilibru intre "fiecare face ce vrea" si "oamenii traiesc in pace unii cu altii" este o problema pe care toti filosofii politici din toate timpurile s-au zbatut s-o rezolve.
Cea mai buna solutie gasita pana acum este o combinatie intre acordarea unor drepturi inalienabile tuturor persoanelor, peste care suprapunem un sistem democratic. Acele drepturi inalienabile sunt acordate din oficiu prin constitutii. De ce? Pentru ca daca acele drepturi n-ar exista,
daca in tara asta n-ar exista constitutie si tratate internationale, un sistem pur democratic ar putea decide
perfect legal si perfect democratic ca toti cei nascuti cu un singur ochi sa fie aruncati la gunoi. Sau ca toti cei de alta religie decat cea ortodoxa sa fie exclusi din invatamantul de stat.
Cei ce spun ca traim intr-o tara crestin ortodoxa si ca minoritatea trebuie sa se supuna majoritatii pur si simplu arunca la gunoi constitutia. Bineinteles, ei fac acest lucru doar pentru ca este in interesul lor, dar tare as vrea sa-i vad cum s-ar ruga la Dumnezeu in situatia in care unul din drepturile constitutionale le-ar fi amenintat. Pe scurt, ipocrizie.