[fallen]

Din pacate nu pot vorbi cu duhovnicul in perioada asta, pentru ca e "perioada interzisa". Alte alternative nu am, decat chirie sau parinti, dar in plus mi-e si foarte rusine sa ma intorc la ai mei cu coada intre picioare. Ce-o sa spuna neamurile? Si asa babele din familie de cand aveam 25 de ani si nu eram casatorita sau invreo relatie oficiala, voiau sa-mi bage pe gat pe cate unul de 33 sau 37 de ani, singur, "mai ciudatel, mai retras, n-a avut nici o femeie pana acum, e mai timid, tre' sa faci tu primul pas, dar asa e baiat bun, de casa, de fusta mamei, etc" ( si nu am vrut sa fac atunci un astfel de "compromis", am zis ca mi bine imi iau barbatul pe care il vreau eu si imi place mie...si l-am gasit, mi-a placut, doar ca n-am putut sa ma ridic la nivelul pretentiilor lui si sa fiu o sotie buna). Acum ca am 35 de ani ce or sa imi mai ofere, vreun mos de 70 ??? (probabil nici acela nu va fi multumit de cum imi fac datoria conjugala, adica mancare, curatenie, etc, iar cu cat e omul mai batran cu atat e mai pragmatic, mai tipicar, mai greu de scos din ale lui, cu idei fixe, si mult mai putin impresionabil de eventualele "farmece" feminine; sau chiar daca l-ar impresiona putin la inceput i-ar trece repede; plus ca barbatii care raman singuri sau divorteaza, de obicei au fost raniti grav in tinerete si nu mai pot iubi din nou pe altcineva, si nici nu mai vor si o recunosc, ti-o spun de la inceput, sa nu te astepti ).