Citat:
Īn prealabil postat de Yasmina
Pe mine mai mult ma impresioneaza viata lipsita de sens a copiilor de acum,cei care sunt atat de scutiti si rasfatati.
Sa nu faca nimic,sa nu stie nimic ,sa fie doar un musafir si un alienat in familie.Vesnic logat de o tableta sau alt device de realitate alternativa.
Nu zic ca eu neaparat as fi fost un parinte mai bun;probabil ca in fata gingasiei si puritatii lor ,ne pierdem capul incat ei obtin ce isi doresc basca ce le mai oferim si noi pe deasupra de bunavoie.
Vreau doar sa spun ca obsesia asta cu protejarea excesiva a copiilor nu este de bun augur pe termen lung.
Nu imi pare atat de traumatizant sa fi sarac si sa vinzi unele-altele ca si copil;mai traumtizant este zic eu sa fi abuzat emotional sau sa fi programat pentru esec.
|
Cu totul de acord. Chiar daca unii colegi mai fac ironii, te mai iau peste picior, personalitatea sanatoasa si valoroasa isi vede de drumul ei...
Cu Tudor am mers mereu pe linia asta si a trecut peste multe momente grele. Cu timpul si-a castigat o stima reala din partea copiilor, pentru ca s-a impus prin calitatile personale iar nu prin babacu sau mamica... Uite chiar adineauri am primit telefonul prin care s-a anuntat rezultatul lui la primul festival international de muzica pentru cordari (Tudor face violoncel); dimineata a cantat (un concert si doua studii pentru violoncel si pian) si a obtinut...locul I...!!! Ei bine, iti inchipui ce incredere poate capata in rostul muncii lui. De doi ani se cam chinuie, intre scoala, sah si violoncel si reuseste, deocamdata, sa fie printre cei mai buni. Pentru ca e harnic si ii place sa fie cel mai bun.
Da, copiii trebuie sustinuti in achizitia unor insusiri de personalitate valoroase, mai intai.
Domnul sa fie cu toti copiii!