View Single Post
  #1  
Vechi 30.01.2007, 08:24:55
scristim scristim is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 30.01.2007
Mesaje: 7
Implicit

Odată am bătut un om. L-am bătut foarte rău, l-am târât de păr și l-am lovit până i-am spart arcada. Eram la un chef studențesc, cu multă băutură și cu multă muzică rock. Atât el, viitoarea mea victimă, cât și eu eram foarte bine văzuți: amândoi cu părul lung, negru, amândoi chitariști. Eram un soi de vedete. Am băut, am dansat împreună cu fetele și, pe urmă, au început controversele. Capul răutăților era acest individ care se credea peste toți cu știința sa și contrazicea pe toată lumea pe probleme lingvistice sau spirituale. Spiritele s-au încins când, beat fiind, a început să spună în gura mare că el este satana. La miezul nopții, când gazda, o fată care își serba ziua, a dorit să spună un cuvânt, atenția a acaparat-o tot acest individ care ne-a jignit pe toți, afirmând că suntem filologi, dar că nu cunoaștem limba română, că nu știm ce înseamnă „patetic” și mai ales că avem mania să folosim cuvinte cărora nu le cunoaștem sensul. După ceva timp, acest om, care se numea pe sine satana, a început să supere fetele. Nu am un caracter violent, dar nu am mai suportat. Pur și simplu l-am luat de păr. L-am târât afară din apartamentul în care mă aflam și i-am dat vreo doi pumni.
Sigur că lucrul pe care l-am făcut este un păcat uriaș. Pentru el m-a mustrat conștiința multă vreme. Am spovedit acest păcat, dar conștiința tot mă mai mustră. Dacă era beat nu trebuia să-l băgăm în seamă, trebuia ignorat. Cu sectarul și cu omul beat nu e bine să stai prea mult de vorbă, unul e beat de mândrie și eres, celălalt de vin.
Acum, la peste zece ani de la această întâmplare nefericită, îmi amintesc că m-a înfuriat din cale afară faptul că acel om se credea diavolul în persoană. Cât să fii de hâd, cât de jos să te cobori ca om, încât să ți se pară că ești satana în carne și oase, cât de nesimțitor să fii față de Dumnezeu? Eu, la acea vreme un slujitor al păcatului,
m-am înfuriat pe un alt slujitor al păcatului?! E
comico-tragică această întâmplare, dar îmi dau seama că de-a lungul vieții, chiar de mi-a lipsit dragostea față de Dumnezeu, față de satana întotdeauna am avut sentimente ostile.

Din volumul INTRE ROCK SI IUBIREA FARA SFARSIT
www.cristiserban.ro

Reply With Quote