cred ca preoteasa e bine sa fie cu adevarat credincioasa, sufletista si darnica.

sa fie ea insasi un exemplu viu, alaturi de sotul ei. pe cat posibil sa incerce sa nu sminteasca in vreun fel si sa se poarte dupa traditia bisericii. sa nu stirbeasca autoritatea parintelui, care ii este sot, iar daca are porniri lumesti sa incerce sa si le controleze si sa si le limiteze la maxim.

ps : mama are o prietena f. buna care e preoteasa, si pe care si eu o iubesc f. mult.