[stefan florin]

În prealabil postat de cristiboss56

Vineri seara, în săptămâna a 5-a din Postul Mare, în cadrul deniei se citeşte Imnul Acatist sau, cum mai este cunoscut, Acatistul Bunei Vestiri.
Cântarea Imnului Acatist în săptămâna a 5-a din Postul Mare este corelată, potrivit sinaxarelor, cu eliberarea Constantinopolului de avari și perși, în 7 august 626, din timpul împăratului Heraclie. Pe când acesta se afla într-o expediție în Orient, departe de Constantinopol, barbarii au pornit atacul asupra Capitalei. Deși situația părea a fi fără scăpare, Patriarhul Serghie, luminat de Duhul Sfânt, a organizat o serie de procesiuni pe zidurile cetății cu relicvele Sfintei Cruci, cu icoana „nefăcută de mână” a lui Hristos și cu veșmântul Maicii Domnului. De asemenea, a încurajat tot poporul în luptă și a îndemnat clerul să intensifice rugăciunile de implorare către Născătoarea de Dumnezeu. Râvna locuitorilor, alimentată de nădejdea că Maica Domnului îi va ajuta, a fost atât de intensă, încât a reușit să respingă atacurile inamicului și a pregătit terenul pentru contraatacul decisiv al lui Heraclie, care avea să meargă din victorie în victorie, până la recucerirea tuturor provinciilor luate de perși. În semn de recunoștință, poporul a cântat toată noaptea, în picioare, Imnul Acatist al Maicii Domnului în Biserica Fecioarei din Vlaherne. Din acel moment, 7 august a rămas zi de comemorare solemnă a ajutorului dat de Hristos „împotriva vrăjmașilor ce ne împresurau pe pământ și pe mare”.
Ulterior, s-a adăugat acestei zile și memoria altor asedii ale Constantinopolului din anii 677, 717, 718 și 860, făcând astfel din acest Acatist imnul prin excelență al încrederii poporului bizantin în ocrotirea Maicii Domnului.
Sinaxarul din Triod ne spune că prăznuim sărbătoarea de astăzi pentru toate aceste minuni ale Preacuratei Maicii lui Dumnezeu. Se numeşte Acatist pentru că atunci întreg poporul a cântat în noaptea aceea imnul Maicii Cuvântului stând în picioare, şi pentru că la toate celelalte icoase obişnuim să şedem, în timp ce icoasele acestea ale Maicii lui Dumnezeu le ascultăm toţi în picioare.
În lucrarea „Triodul explicat”, Makarios Simonopetritul afirmă că această comemorare nu este însemnată doar pentru locuitorii Constantinopolului din vechime, ci și pentru noi, cei care suntem asediați neîncetat de diferite *patimi.

Apărătoare Doamnă, pentru biruin*ță, mulțumiri, izbăvindu-ne din ne*voi, aducem ție, Născătoare de Dum*ne*zeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpâni*re nebiruită, izbăvește-ne din toate ne**voile, ca să strigăm ție: Bu*cură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!