Părintele Galeriu recomanda mereu să nu mai spunem „morţi”, ci „adormiţi”, întrucât moartea în sens biblic este a sufletului, ca urmare a păcatului ce are drept consecinţă despărţirea de Dumnezeu cel viu. Omul care s-a săvârşit în Hristos e doar adormit, după cum se foloseşte şi în Evanghelie, când e vorba despre Sf. Ştefan, de exemplu, spre deosebire de „au murit” care-i priveşte pe Anania şi Safira, care minţiseră Duhului Sfânt.