Muzica bisericesca la romani este tot de origine psaltica, indiferent daca este muzica vechiului Regat sau cea din Banat, Ardeal sau Crisana.In Moldova si Muntenia se canta psaltica ,pentru ca s-a putut pastra cu ajutorul notatiei specifice, psaltice, atat muzica dinaintea reformei hrisantice cat si cea posthrisantica.(in 1814 trei protopsalti , Hrisant de Madyt, Grigore Levitul zis si Lambadarie,si Hurmuz Hartofilax au propus o reforma a muzicii bizantine ,printre altele fiind reducerea numarului de semne muzicale).
In Ardeal, Banat si Crisana au circulat pana la un moment dat manuscrisele psaltice(nici vorba de tipar pe atunci) , dar din cauza vitregiilor istorice, a desfiintarii manastirilor ca urmare a uniatiei si a tunurilor generalului Bukow, incet-incet, muzica bisericeasca a primit un caracter regional, imprumutand formule melodice din muzica populara cat si dim muzica catolica si protestanta cu care a venit in contact.Acest mod de cantare se numeste plain-chant si este specific si rutenilor greco-catolici si in mai mica masura sarbilor.
In ceea ce priveste glasurile pe Cuntan care se canta in Ardeal , ele potrivesc destul de mult cu cele pe psaltica, poate nu au chiar atat de complicate formule melodice ca aceasta.Troparul Bobotezei este tot pe glas 1 si pe Cuntan si pe psaltica , tot un mod minor ,cu aproape aceleasi cadente.
Pentru celelalte cantari, cum ar fi cele ale Sfintei Liturghii, dar si unele cantari de la vecernie si utrenie, s-au incetatenit si in Ardeal ca urmare a actiunii de uniformizare a cantarilor bisericesti inceputa prin anii 50, de prof. Nicolae Lungu si colaboratorii de atunci de la Patriarhie.Atunci s-au tiparit carti de muzica bisericeasca pe dubla notatie ca sa poata canta si cei care nu cunosc notatia psaltica(Vecernierul si Utrenierul uniformizat, Cantarile Sfintei Liturghii, Cantari la Sfintele Taine, Cantarile Penticostarului s.a.).De acee se canta la fel in toata tara de pilda Lumina Lina de la Vecernie , sau Tatal Nostru de la Liturghie.
Pe de alta parte, Cantarile Sfintei Liturghii pe care le cantam noi au fost compuse in marea lor majoritate de Anton Pann , care se stie ca a activat o buna parte din viata si in Ardeal si anume la Biserica din Scheii Brasovului unde a si lasat ucenici si o bogata mostenire muzicala.
Cantarile pietiste pe care le canta OD nu prea au tangenta cu biserica , chiar daca Iosif Trifa a fost preot.Inca o data, dupa parerea mea, ceea ce canta par. Pomohaci si par. Marcus nu ar trebui sa se cante in timpul slujbelor ca pricesne.Ca un concert, sau un recital in afara Sfintei Liturghii mai merge, dar nu in cadru liturgic pentru ca nu se potriveste nici cu tipicul, nici cu specificul Bisericii Ortodoxe. Avem atatea pricesne frumoase care se pot canta la impartasirea clericilor chiar pe melodie cuntana:"Ochiul inimii mele..." sau "Cat de marit...", toate versete din psalmi.
La ce spuneai intr-o postare anterioara despre cantaretii (psaltii) din Bucuresti, pe alocuri s-a intrecut intr-adevar masura.Au venit cu cantari aduse de afara din Grecia care sunt acolo raspandite si nu a compozitorilor vechi ci a acestora noi, (Kutsardakis, Pringos, Vassilikos s.a.), repede le-au tradus, si le canta cu ifos de Tarigrad. Totusi mai sant locuri unde se canta si romaneste,de ex. la Manastirea Stavropoleos unde se canta mult Macarie si Anton Pann.Daca intri pe site-ul lor
www.stavropoleos.ro vei gasi cantari autentic romanesti, bizantine asa cum se canta in secolul trecut.