Abstinenta, inteleasa ca stare de feciorie in cazul monahilor, si ca infranare, in viata de familie, nu are niciun pret, daca nu este adusa ca o jertfa curata lui Dumnezeu. Adica sa fie unita cu o viata de rugaciune, fara fariseim, liber consimtita de catre ambii soti.
Problemele apar insa din cauza firii noastre neputincioase, pentru ca nu veghem cat ar trebui asupra gandurilor, nu ne rugam indeajuns.
|