Citat:
În prealabil postat de Ioan_Cezar
În plan afectiv eu cred că gestul are sens, exprimînd iubirea, atașamentul față de părintele care s-a mutat la Domnul.
Mai departe însă, Biserica ne învață că putem ajuta foarte mult pe cel despărțit de trup, prin: rugăciune individuală, parastase, pomelnice și toate faptele milei creștine. Acestea sunt actele "cu greutate" pe care le putem face pentru cel drag.
Sunt nenumărate mărturii, în Tradiția orală și scrisă, despre marea ușurare pe care o simt cei trecuți la Domnul din partea noastră, a membrilor Bisericii luptătoare. Vă sugerez să cereți la biserică o carte sau o broșură legată de acest subiect pentru a afla ce ne dezvăluie Părinții despre viața de dincolo și despre modul cum putem fi noi de folos celor dragi care nu mai sunt printre noi.
Toate cele bune,
Doamne ajută!
|
Asa e, aveti dreptate,gestul meu a reprezentat iubirea, afectiunea si grija fata de mama.Am crezut ca o poate ajuta in vreun fel, asa cum poate ii ajuta pe cei dragi dusi, si gandurile noasre bune.Am luat carti de la biserica, despre parastase si despre cum ii putem ajuta pe cei adormiti, dar tot am multe lacune.Si prioritatea pe care o am, nu e acumularea de foarte multe cunostinte teoretice, cat interiorizarea lor.Parintele Arsenie Boca spunea sa ridicam biserici in inimile noastre, inainte de a trece la cele exterioare.Doamne ajuta!