Interesantă analiză despre practica liturgică și lingurița din articolul:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recom...banescu-video/
[...]Lingurița, ca obiect de cult, apare deci târziu. În anul 692 la Sinodul Trulan se menționează împărtășirea credincioșilor direct din mâna episcopului și din sfântul potir oferit de diacon. În anul 861 la un sinod local din Constantinopol, în canonul 10, se enumeră lingurița între vasele liturgice. Așadar lingurița a apărut între anii 692 și 861.
De ce a apărut? Biserica a fost preocupată de a înlătura ocaziile de profanare. Unii creștini proveniți din păgânism și necatehizați, credincioși “de formă”, aduceau cu ei din vechea religie practici magice.
Adică după ce preotul îi dădea în mână Sfântul Trup, acesta se prefăcea că îl înghite, bea Sfântul Sânge din Potir, iar apoi mergea acasă și făcea farmece cu Sfânta Împărtășanie. Și astăzi unii oameni utilizează cruce, aghiasmă și tămâie în actele lor magice, diavolești!
Deci lingurița s-a introdus pentru două motive:
1. pentru a fi siguri că Sfântul Trup este consumat și nu folosit în practici păgâne și superstițioase, care blasfemiau pe Dumnezeu.
2. pentru ca atunci când primeau sfântul Trup să nu se întâmple să cadă, din neglijență, pe jos fărâmituri sau picături din Sfântul Sânge.[/...]