Îmi scrie odată un intelectual care se frământa cu mintea: «Îmi este foarte greu. Aparent, toate sunt bune, treburile merg bine, familia este fericită, soția este bună. Dar nenorocirea este că nu am cui să deschid sufletul la ceea ce tânjesc eu, soția nu se pricepe, iar copiii sunt încă mici. Ce să fac? Cum să mă eliberez de urât și de durere?».
Eu l-am sfătuit să citească Psaltirea. Acolo, în Psalmul 93, este un verset: «Când s-au înmulțit durerile mele în inima mea, mângâierile Tale au veselit sufletul meu». Luați-vă după acest stih și începeți să citiți Psaltirea. Cred că Dumnezeu vă va mângâia. A mai trecut un oarecare timp și primesc o scrisoare. «V-am ascultat, am început să citesc Psaltirea și nimicuța nu înțeleg». Îi răspund: «Marele Stareț Ambrozie, la astfel de mărturisiri, răspundea: Tu nu înțelegi, dar diavolii înțeleg minunat și fug afară. Citește deocamdată fără să înțelegi. Iar cândva vei începe să înțelegi...».
Și vouă vă repet: citiți Psaltirea în fiecare zi, câte puțin, și Domnul nu vă va lăsa pe voi și cu mila Sa va fi întotdeauna Ajutătorul și Mângâietorul vostru.”
(
Starețul Varsanufie de la Optina, Editura Doxologia, Iași, 2011, p. 238)