Foarte pretios e indemnul Cuviosului Nichita Stithatul: "Daca ai cazut in adancurile relelor, sa nu deznadajduiesti nicidecum in ridicarea ta din nou, chiar daca te-ai rostogolit pana la ultima treapta a iadului rautatii.
Caci daca ai pus mai inainte, cu caldura, temelie evlaviei, prin virtutile cu fapta, chiar daca casa acesteia, zidita de tine din diferite pietre ale virtutii, s-a surpat pana la pamantul patimas al relelor, Dumnezeu nu va uita de vechile tale osteneli si sudori, daca ai inima zdrobita pentru caderile tale, si-Si aminteste de zilele cele de odinioara si se caieste de caderea ei cu suspine inaintea Lui.
Caci cautand va cauta la tine degraba, facand sa vibreze cuvintele Sale (Isaia LXIV, 2) si-ti va atinge nevazut ochii inimii tale indurerate si va intari temelia virtutii, pusa de tine mai inainte cu osteneala; si-ti va da o putere mai mare si mai desavarsita decat cea dinainte, ca, in caldura unui duh fierbinte, sa dobandesti iarasi, cu rabdare, faptele virtutii celei surpate din pizma celui rau si, in duh de smerenie, sa ridici din nou casa evlaviei, mai stralucita decat cea dintai, spre odihna vesnica a Lui" (Cele 300 de capete despre faptuire, Suta intai, c.54, Filocalia VI).
|