Citat:
În prealabil postat de sophia
@Cristi - nu e chiar asa.
Scopul manastirii nu este munca, ci rugaciunea.
Mai in jos, pe alt fir, am primit lectii cum ca monahii se leapada de lume si se roaga, se roaga, se roaga pentru oameni. Brusc nu mai sunt valabile?
Pai daca stau numai la munca, atunci unde ramane rugaciunea, comunicarea cu Hristos, studiatul? Cand isi scriu cartile cu invataturi?
Am vazut si eu la manastire ca se munceste, dar timpul de rugaciune este respectat.
Rugaciunea/slujbe de noapte nu stiu sa fie, poate ca nu peste tot. Unde am fost eu nu erau, era parca una f.devreme dimineata (5-6), dar in rest n u mai stiu.
Si sa muncesti toata ziua, pana la 1 noaptea, probabil si fara hrana...
|
sophia,cum vezi tu acel timp pentru rugaciune?
Concret.Sa stea calugarul in chilia sa ?Dar intervine lenea,gandurile,patimile.Nu cred ca e un loc bun acolo.Sa se roage in incinta bisericii? Cum ? Sa ia un vraf de carti de rugaciune , si sa inceapa sa le citeasca ?Ce este aceea stare de rugaciune interioara ,care ne inchipuim noi ca ar avea-o caluagrii? Eu cred ca nimeni nu o are asa,de la sine.,asa ca nici ei nu cred ca sunt privilegiati.
Asa ca,terapia asta prin munca,ascultare,si epuizare mi se pare foarte potrivita ca sa obtina efectiv rezultate cu bolnavii sufleteste care suntem.
Daca am fi lasati sa ne rugam de unii singuri,eu as fi la fel de lenes cum sunt si in viata mea irosita din oras.
Un singur amendament.Rugaciunea colectiva,adica slujbele,cred ca trebuie sa aiba prioritate maxima si trebuie tinute mai mult decat munca.
Caci daca singuri nu putem face nimic,impreuna unii cu altii putem sa regasim duhul din noi