[zaharia_2009]

Parinte, mai intii imi cer iertare pt. toate ispitirile posibile in care v-am indus si pt neplacerea pe care v-am creat-o cu dialogul meu.
Initial am fost placut surprins de modul in care, de data aceasta, ati propus discutia dar trebuie sa marturisesc ca spre sfirsit lucrurile s-au schimbat.
Este clar ca suntem de 2 orientari diferite in ce priveste duhovnicia. Si lucrul acesta nu este grav deoarece lumea este asa de mare incit linistit ne poate incapea pe amindoi si inca mult pe deasupra.
Eu fac parte din curentul rigurosilor, a traditionalistilor neaosi.
Pt mine, mintuirea este simpla, ea vine in principal prin auz iar marea trasatura a crestinului practicant este ca frica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii. Dupa ce le are pe acestea, i se poate picura in suflet si restul. Inaintea dumnezeirii (situatie ca si atunci cind un om intra intr-o biserica) omul trebuie sa aibe o sfiala cumite, asezata, naturala, spontan resimtita, un fior, sa nu indrasneasca nimic din proprie initiativa(desigur, fara a exagera acest concept si a-l duce in derizoriu de dorul nestatorniciei in pace si dorinta nemarturisita de polemica)si sa fie patruns de sacralitate incepind de la ideea de Dumnezeu si continuind cu iesirea din biserica si pina intra in casa lui si inchide usa si se inchide in taina, numai el si cu Dumnezeu, in camara lui.
Tuturor le vorbim de dumnezeu, le tilcuim pericopele, le recomandam citirea de carti ziditoare de suflet, ii luam cu de-a fir-a-par in spovedanie si ii invatam propriuzis lupta cu ispititorul, ca asta este marea invatatura pe care trebuie sa o transmita mai intii duhovnicul deoarece mai toti nici nu stim sa identificam pacatul, ispita, patima si nici cum sa luptam cu ele. Slujim tuturor si pt toti cu toata bogatia de ierurgii si slujbe pe care le are Biserica, dar de obligat, sub nici o forma si sub nici o masca,nu putem obliga pe nimeni.
Omul trece pe strada si vede cinematograf si intra in el, vede circiuma si intra in ea, vede market si musai intra in el, vede spital si ajunge la el sa intre... omul matur vede de toate si intilneste de toate in viata lui dar de intrat nu intra decit in cele in care vrea el. Si daca in biserica pe care o vede nu vrea sa intre atunci si amina intrarea, este treaba lui.
Hristos insusi a spus: "...cine VOIESTE sa vina dupa mine, sa isi i-a crucea si sa-mi urmeze!" Nu sa ii cautam noi in cornite daca cumva-cumva ar voi sa faca cite ceva sau cine mai stie ce echivalente de porunci ca macar cu greutate sa putem face un pogoramint pt el.
Toti crestinii sunt macar cunoscuti cu preotul de la parohie, chiar daca nu trec prin biserica, toti il saluta, ii zimbesc politicos, ii vorbesc frumos, cauta sa para sfiosi si neindrasneti la intilnirile cu el,altii chiar vin la multe slujbe si chiar ajung mai apropiati de preot in asa fel incit ai zice ca sunt ca niste mieluti care incinta ochiul si inima peotului, dar cind trecem la lucruri serioase, la taina marturisirii, eiiii, atunci lucrurile se schiba complet si se intorc pe dos si intr-o clipa de ochi vedem cum mielutii cuminti incep, defapt sa isi arate cornitele de... cine sunt ei defapt. Adica multa si raspindita superficialitate si fariseism ! De ce asa? Pt ca sa vor oamenii de care NOI tragem cu indulgenta si bunavointa sa ii bagam in Rai, iar ei mai putin, caci asa arata mai mereu faptele lor, iar Hristos ne invata ca da, oamenii se judeca dupa faptele lor si nu dupa vorbe, dupa ce ar vrea ei sa para! La om ii spui o data, de trei ori, de zece ori, daca nu stie ii areti, il inveti, daca nu poate il ajuti, dar daca nu vrea... asta sa nu credeti parinte ca se mai cheama iubirea preotului fata de fii duhovnicesti. Are alt nume... !
Nicodata nu trebuie sa ne temem ca daca cineva nu va voi sa faca, dupa puterile lui (dar mare atentie, puterile omului sunt tare mari, le vedem de exemplu in cit poate suferi de mult in cancer, si inca, cu cita acrivie culege capsuni in Spania numai ca sa aibe euroi multi, multi de tot, ca sa dea cu ei peste nas parintilor si tuturor cunoscutilor, fosti comunisti, despre cum se fac banii si ce este aia "bani"!) indemnurile Hristice, canoanele, exemplele sfintilor si sa traiasca, nu sa cugete, viata in duh si adevar... vai, l-am pierdut! Vai ce imi va face Hristos ca am pierdut o oaie ?
In primul rind ca intr-o viata de duhovnic se pierd mult mai multe oi decit una singura, pt ca asa vor ele, deci tot exista pierderi, iar mai apoi sa stiti ca intii si intii Hristos nu ne va intreba de o oaie oarecare, ci in primul rind ca daca ni s-a predat dreapta credinta si am fost hirotoniti , atunci de ce am deslegat noi nevrednicii ceea ce el insusi nu a lasat sa fie deslegat? De ce facem asta? Pt ca ne dam mai cumsecade decit sfintii si chiar decit Hristos insusi si deslegam noi dupa cum ne vine... Din multa mindrie ascunsa si chipurile smerita !

Spuneam deunazi, ca de oile mincate de lup sa nu ne ingrijim noi, deoarece lupul nu prinde decit ce este neascultator si nestatornic linga pastor. Si cind nu suntem ascultatori si statornici? Cind nu vrem ! Deci, cind NU VREM !
Si pt ca nevrerea noastra ramine mereu, eterna, si condamnarea noastra la iad va fi tot eterna: "... Plecati de la mine blestematilor ca nu va cunosc!" "... caci in imparatia cerurilor nu va intra niciun bautor, desfrinat, sodomist si nici altii asemenea lor!"
Iar noi cind dam canoane nu ne prefacem ca le dam, adica nu dam asa niste glume de canoane sau niste micute canoane, ca defapt doar sa ne aflam in treaba, caci daca glume dam, glume, vint sau furtuna vom secera. Toti bolnavii vin la medic deoarece voiesc sa se vindece, o spun sus si tare si o si fac, adica se supun la orice zice medicul si cit de mult zice el, dar daca doar zic ca voiesc dar nu vor medicamente amare, atunci vor ingrosa rindurile mortilor, nu ale viilor. Cind te joci cu moartea... este doar treaba ta !
Eu insumi cunosc enorias care a dat bani multi pt ridicarea bisericii, pt clopote, care din cind in cind plateste datoriile la gaz metan ale bisericii, la curent, care este prieten cu popa si cu care se si viziteaza la nevoie vecini fiind, dar care nu trece pe la biserica duminica decit sa zica un "Tatal nostru" si apoi pleaca, care a ridicat in oraselul lui case la 2 ibovnice, care la firma lui are angajati fara carte de munca, care face evaziune fiscala de se rupe, care sponsorizeaza pelerinaje de ale enoriasilor, s.a.m.d. Iar popa a primit bucuros toti banii deoarece astfel "se ajuta biserica lui Hristos", ii tot vorbeste vecinului de Dumnezeu, de mintuire, de Rai, de viata viitoare nesfirsita, iar acesta prefera tot timpul "echivalentele": nu postesc dar dau niste bani(ca la catolici, cumparam indulgente), nu ma rog, dar va platesc gazul, nu vin la biserica dar ajut saracii cu un pelerinaj, etc. Si nu va spun ce bine vazut este in urbe de popa si cum i s-a dus buhul... printre oamenii care asa inteleg viata in duh si adevar!
Dar sa nu uitam si sa luam mare seama ca sunt femei gravide care tin post peste post, voit sau nu, bolnavi asisderea, de la boli usoare la cancere teribile, nevoiasi care nu isi permit multe lucruri, calatori si drumeti pe caile vietii si ale lumii incarcati de povara anilor sau a neputintelor, iar altii, sanatosi, vigurosi, barbati si femei in puterea cuvintului nu vor sa tina din te miri ce prostii de justificari: nu pot, nu obisnuiesc, imi este rau, am uitat, daca nu maninci carne nu prea ai ce sa maninci, s.a.m.d. Si asta ca vorbiram de cea mai mica nevointa, postul, ca daca intram la canon, la infrinari, la practicarea virtutiilor... ehe, ne intristam mult de tot!

Asadar, cine nu voieste sa traiasca dupa Cuvintul predat si sa mearga pe Calea ingusta si nu larga a mintuirii, este treaba lui .
Am vazut doctori care fac educatie sanitara, chiar mai mult, preventie, dar care sa tina mortis ca pacientul sa faca ce zic ei si sa il supuna la vindecare, inca nu am vazut. Bunavointa are o masura si inseamna ceva, dar eroarea/prostia este cu totul altceva.
De sublima inselare, in care multi duhovnici voiesc cu buna stiinta sa se dea mai buni decit sfintii, sunt multi, prea multi vatamati !
Sigur, canoanele sunt flexibile dar nu au coeficient mare de elongatie, sa tragem de ele dupa bunul nostru plac! Ba din contra, cam mic, deoarece altfel firul rupt al Vietii nu mai poate fi innodat
A face, nu este totuna cu a zice ! Numai cind il pui la canon ii trezesti constiinta si ii dai gravitatea pacatelor sale si mai ales vezi ce vrea el defapt: mintuirea sau huzurul. Mintuirea este tare grea si nu cunoaste practica indulgentelor. Ori daca tu ii dai glumite de canoane, tot in gluma ii trezesti si constiinta si defapt il ajuti sa se autominta in continuare si sa isi prelungeasca boala, in loc sa il trezesti.


O restanta: de ce 5 zile? Raspunsul il aveti deja in Pateric unde sunt exemple de calcul individual al numarului de zile pt diferite situatii (cite cuvinte sa vorbesti pe zi, cite zile sa te pocaiesti, s.a.m.d.), asta de buna seama ca nu trebuie sa intelegeti ca veti gasi tabele si abace pt calcul. Sensul, ca si scopul este mult profund.

In final ramin la o mirare mai veche: in tara sunt nenumarate carti(aproape sunt cele mai multe) despre vietile si invataturile parintilor romani si straini care nu s-au jucat cu a vrea sau nu sa te mintuiesti, sunt carti cu vieti de sfinti si nevoitori mireni din Rusia, din Serbia din Grecia, carti despre cersetori bulgari sau nebuni pt Hristos de pe aiurea care prin viata lor au aratat ce insemneaza si daca este adevarata "ingustimea caii mintuirii", iar in tara sunt multi, f. multi preoti de mir care sunt asa de buni sufleteste si care te desleaga atit de usor incit si duhovnicii monahi din actualitate, daca vad ca nu voiesti sa traiesti cu adevarat, iti si recomanda sa pleci de la ei deoarece nu stau sa piarda timpul pretios al mintuirii cu cine nu voieste si sa meargi la preotii mireni deoarece aceia te si desleaga numai daca te vad ca le intrii in biserica !