Omule! Trecut-au de-atunci milenii pe-aripa vremii
De cand, intr-o gradina ce Eden se numea,
Eu ti-am sadit samanta, te-am binecuvantat
Faptura mainii Mele, cu un chip minunat.
Iubirea Mea cea mare cu rau mi-ai rasplatit
Si suferinta grea tu ai nesocotit;
N-am sa mai vin nicicand sa mai bat la usa ta,
Dar am sa vin odata si-atunci te-oi intreba:
Omule! Ce-ai facut, omule?
Mi-ai luat in desert Numele!...
__________________
"Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, și eu pentru lume!" Gal 6:14
|