[Florin-Ionut]

Nu știu dacă pogorîrea la Iad e un fapt consumat, dar cred că e. A fost și s-a terminat la Înviere. Locuitorii Iadului I-au auzit predica și au făcut o alegere.

Ceea ce știu sigur este că RĂSTIGNIREA care aparent a durat șase ore, de fapt cuprinde toată istoria. Pentru Hristos, agonia și suferința Crucii a fost de fapt prezența Lui în fiecare clipă a vieților voastre în starea aceea de Jertfă pentru a lua asupra Lui relele umanității. A-Și asuma păcatele și fărădelegile nu simbolic, ci trăind la propriu oroarea prin care bietele creaturi umane și demonice au indus-o.

Cu alte cuvinte, Hristos Cel răstignit este prezent acum și aici împreună cu mine și cu tine, oriunde, oricînd și cu oricine. Cînd comitem păcatul să ne amintim că El ne vede și suferă pentru asta. Și cînd spun că suferă nu mă refer la tortura fizică, nu. E gustarea răului, trăirea răului, o experiență de bunăvoie care a fost necesară pentru ca Omul fără de păcat să ne poată împăca pe noi cu Tatăl.

Ca exemplu, cine poate să fie martor de bunăvoie la comiterea unei crime? A violului împotriva unui copil? A robirii pînă la moartea prin epuizare unui sclav? Înțelegeți acum în ce constă de fapt suferința Crucii? Așa, cu aproximație, cît putem și noi pricepe...