Citat:
În prealabil postat de Radu32
adica suntem un ghiveci genetic,cu tot felul de trasaturi care mai de care mai contradictorii si mai opozite !
de aia ne merge si asa bine !
e adevarat, insa doar pe jumatate !
jumatatea fericita, e faptul ca in anumite zone ,mai ales unde au fost castre militare,precum localitatea Turda, din jud, cluj ( sediul legiunii a 5 macedonica !),se poate observa, cu usurinta predominanta unui anumit tip morfologic uman, raspandit in populatia respectiva ! deci o anumita unitate genetica !
|
În cele mai multe sate de munte sau deal te vei duce vei observa o astfel de unitate, ba chiar și la satele de câmpie mai izolate. Aceste tipuri variază de la regiune la regiune și chiar de la microregiune la microregiune și se datorează faptului că pe o arie geografică mai mare sau mai mică populația se omogenizează de-a lungul generațiilor.
M-aș mira însă ca Turda să fie un exemplu concludent, dat fiind că în evul mediu românilor li se interzicea să locuiască în orașele transilvane iar populația din zonele de șes cum e și zona Turdei au avut o mobilitate mai mare, fiind expuse năvălirilor în perioada migrației. De fapt cele mai multe zone din Transilvania, ca și din celelalte zone ale țării au fost nelocuite, populația find adusă acolo abia în evul mediu dezvoltat (după secolul 12) din zonele de munte. Așa se explică faptul că cele mai multe localități din Transilvania au nume maghiare sau germane, fiindcă au fost înființate de către regii maghiari sau de către coloniști sași cu populație maghiară, germană și română aduse din alte părți ale regiunii sau chiar din alte țări.
Istoricii unguri susțin că populația românească din Transilvania a fost adusă de regi din sudul Dunării începând cu secolul 13 dar structura limbii române din diferitele provincii românești arată mai degrabă originea locală a populației românești și corespunde cu datele despre etapele romanizării teritoriului României.
Variantele limbii române sunt: graiul ardelenesc, graiul bănățean și graiul muntenesc și o variantă a graiului ardelenesc care este graiul moldovean. Graiul bănățean este cel mai arhaic, are cei mai mulți termeni de origine latină care nu se găsesc în limba vorbită în celelalte provincii. Aceasta se datorează probabil contactelor cu populația romanică care a existat în teritoriul actualei Serbii înainte de slavizarea din evul mediu, slavii așezându-se peste o populație romanică destul de compactă, având organizare bisericească și viață urbană.
Urmează apoi graiul ardelenesc și graiul moldovenesc. Limba vorbită în Moldova este în întregime (sub aspectul termenilor de origine latină) o variantă a graiului ardelenesc, neavând nici un termen de origine latină original, ceea ce corespunde cu difuzia limbii protoromâne dinspre Ardeal spre Moldova pe calea schimburilor economice, migrațiilor și a altor tipuri de contacte.
Graiul muntenesc, vorbit în Valahia și sudul Ardealului, cu o variantă puțin diferită în Oltenia, corespunde limbii vorbite de populația romanizată dintre Carpați și Dunăre.