Citat:
În prealabil postat de leonte
Din ceea ce poate mintea mea sa cantareasca astazi, romanismul si crestinismul nu duc in acelasi loc. Si nu duc in acelasi loc pentru ca nu izvorasc din acelasi izvor. Fara sa fiu impotriva constiintei patriotice, romanismul s-a nascut din necesitatea de a da Caesarului cele ce sunt ale Caesarului. Dar numai crestinismul va da lui Dumnezeu, cele ce sunt ale lui Dumnezeu.
|
E posibil sa fie asa, pare destul de plauzibil daca ne uitam spre izvoare... Desi mai degraba as percepe relatia ca pe un altoi...:)
Si marturisesc ca nu pot uita ca etnogeneza poporului roman s-a realizat simultan si impletit cu Hristogeneza, cu increstinarea. Marturiile privind vetrele monahale romanesti in primele secole d. Hristos sunt mult prea clare, pentru a pune acest lucru la indoiala.
Vorbirea, simtirea si gandirea traditionala a romanilor sunt mult prea impletite cu Traditia Bisericii.
Faptul ca in ultimul secol si mai ales in ultimii 20 de ani au fost lezate/deformate
atat constiinta nationala
cat si credinta (practicile, intelegerea, trairea in Biserica), imi pare un argument care imi intareste convingerea ca poporul nostru este crestin prin vocatie.
Eu inca nadajduiesc, in ciuda vitregiilor de azi, in reintregirea noastra spirituala (crestina), ca popor roman.