Citat:
În prealabil postat de glykys
Un parinte rus, imi scapa acum numele, parca Sf. Serafim de Sarov, saluta pe oricine intalnea, in orice perioada:
Hristos a inviat, bucuria mea!
Are un comentariu foarte frumos parintele Paraian la acest salut,despre faptul ca omul intalnit e vazut ca o bucurie... eu ma gandeam ca bucuria se refera la vestea Invierii, dar e tare frumoasa si interpretarea lui.
Numai ca in mediile noastre, unii se uita urat la tine si daca le zici Hristos a inviat in perioada pascala. De Hristos S-a inaltat nici nu mai vorbesc.
|
Hristos a inviat!
Mi s-a intamplat un lucru foarte ciudat cand mergeam ieri (prima zi a Sf. Pasti) la biserica. M-am intalnit cu una dintre prietenele mele cele mai bune dar cu care nu prea am mai dialogat de vreo doi ani (nu din cauza ca ne-am fi certat, ci pentru ca am luat-o fiecare pe drumul sau si astfel ne-am vazut mai rar) si la salutul meu "Hristos a inviat", ea a raspuns strengareste si aproape razand "Si la tine"; am fost foarte buimacita de raspunsul ei si mi-a fost rusine sa-i cer lamuriri mai ales ca si ea a parut un pic fastacita de abordarea mea crestineasca si a incercat (cred eu) sa aiba prezenta de spirit si sa ma anunte, fara sa ma ofenseze, ca nu imi impartaseste entuziasmul. Habar nu am cum sa inteleg raspunsul ei. Cert esta ca am ramas multa vreme sub stare de soc si mi-am dat seama cu amaraciune ca a disparut cu desavarsire comunicarea de la suflet la suflet si a fost inlocuita cu un shimb de replici nihilist, lipsit de sens, eliptic care abia daca mai pastreaza vreo urma din prietenia noastra stransa de mai demult...
Am scris asta ca un raspuns la mesajul dumneavoastra pentru ca ati spus ca unii oameni se uita urat la tine daca ii saluti cu "Hristos a inviat". Nu stiu cum se face pentru a raspunde la un singur paragraf si nu la tot mesajul.