Citat:
În prealabil postat de Fani71
Am si eu o intrebare de la cei mai experimentati duhovniceste.
Se pare ca mania nu trebuie invinsa pur si simplu prin abtinere, pentru ca daca nu esti atent si nu esti destul de inaintat duhovniceste poti sa o pastrezi in tine si sa te acresti, sau sa rabuineasca toata deodata si sa faci mai mult rau. Atunci mai bine sa ii dai drumul si pe urma sa iti ceri iertare, poana ajungi sa mai progresezi interior in blandete si dragoste si sa nu mai simti nici nevoia sa rabufnesti. Energia care iesea inainte prin manie se foloseste atunci la facerea lucrurilor bune.
Ce ziceti de teoria asta?
|
Mai mai cutit cu doua taisuri este ceea ca zici tu ,deoarece spun Sfintii Parinti ca mania e la fel de primejdioasa ca si mandria caci ea izvoreste din facultatea irascibila aomului si cuprinde toate manifestarile patologice ale omului "Mocnind aceasta tainuit in inima noastra si orbind cu tulburari intunecate ochii inimii nu putem dobandii puterea dea deosebi cele ce ne sunt de folos nici patrunderea cunostintei duhovnicesti" asta spun Parintii
Acuma , omul are in el puterea irascibila de la creatie dar ia fost data de
Dumnezeu ca sa lupte cu ispitele si cu diavolul,dar dupa caderea in pacat
omul a folosit aceasta putere ca sa lupte cu aproapele lui.De aici sa ajuns apoi la manie in toate formele ei :tinerea de minte a raului ura ostilitatea ranchiuna lipsa de iubire batjocura ironia.tot la Sf Parinti gasim scris asa:"
Bine este a nu te minia.Iar daca se va intampla ,nici o parte din zi sa nu ti se lase spre patima zicind :sa nu apuna soarele... De ce urasti pe omul care te-a
mihnit ?Nu el este cel ce ti-a facut srimbatate ci diavolul .Uraste boala si nu
pe cel ce boleste!"De aceea nu e bine sa ne miniem ci sa lasam sa treaca caci
pe diavol omul il scoate cu rugaciune si post .Descarcarea manioasanu e buna caci sporeste si mai mult mania si dupa ce omoara sufleteste pe om naste in el si tristete lasitate mandrie care sunt si ele pacate