cel mai greu lucru este de a le iubi pe ale tale, a cauta la ale tale, dar nu doar pentru faptul ca sunt ale tale, shi pentru pofte shi placeri, pentru iubirea shi fericirea bogatiei, a proprietatzii, sa te bucuri ca sunt ale tale de aia sa le iubeshti, caci proprietatea nu are nici o valoare duhovniceasca daca este mai presus de desavarshire, ci proprietatea ca iubire trebuie sa fie in urma desavarshirii shi neprihanirii, caci omul nefacand deosebirea dreapta a ceea ce se cuvine sa detzina in proprietate, ce sa stranga, ce sa slujeasca, ce sa adune, omul crede ca iubirea cauta la ale sale pentru ca sunt ale sale, lucru care este un egoism pur... caci ne spune rugaciunea ceea ce trebuie sa agonisim:
"a ta folosintza agonisind Preacurata shi cu rugaciunile tale din nevoi izbavindu-ne, cu crucea fiului tau pretutindenea fiind pazitzi, dupa datorie, pe tine totzi cu BUNA CREDINTZA te slavim"
|