Citat:
În prealabil postat de andreicozia
Eu as recomanda incepatorilor sa-l ocoleasca, mai ales celor care-s la inceputul studiului patristic si nu si-au format un discernamint solid in ale Ortodoxiei.
Exista sanse mari in urma citirii cartilor scrise de Par Boca de a da in extremism si militantism fanatic religios ceea ce nu este ziditor de suflet crestin.
In schimb, Par Arsenie Papacioc ramine un mare stilp al ortodoxiei noastre! si care prin felul sau atent sa nu raneasca si blind de a vedea credinta ar pregati terenul altor incercari literare patristice!
De exemplu m-a impresionat negativ faptul ca Par Boca striga in gura mare din poarta bisericii sale dupa unul si altul, RE-amintindu-i de ce pacate a savirsit noaptea trecuta, sa zicem in post.
Mi se pare foarte deplasate aceste iesiri, ca sa nu mai vorbim de felul militant si extremist in care-si expune ideile in carti!...cind stim ca militaria si mustruluiala continua agresiva nu-si are locul in educatia crestina
Unii dintre cititorii cu aceleasi tendinte apreciaza acest fel de adresare, II UNGE PE SUFLET, insa oare nu ar trebui sa observam mai atent ce efect asupra iubirii aproapelui are aceasta lectura scrisa la modul galopant si de judecata continua care o simtim ca pe o mitraliera
Eu unul in afara de asprime nu am gasit mai nimic
Unde-i pacea din suflet?
|
Vad ca n-am de ales si trebuie sa ma pun singura in bataia pustii, ca sa dau marturie de ajutorul pe care l-am primit de la Pr.monah Arsenie Boca, dupa o vizita la mormantul lui.
O sa trec peste anumite fenomene si
coincidente pe care, daca le-as povesti, as putea trece imediat drept exaltata sau isterica, dar iti spun doar un singur lucru - cand am aflat ca am o tumoare maligna, sotul meu s-a indepartat de biserica. Au urmat cateva luni de cosmar; apoi am aflat ca mama mea, singura care-mi ramasese (tatal meu a murit in adolescenta, dupa o foarte grea suferinta), avea un cancer metastazat. Dupa operatie, a mai trait 3 saptamani. Toate astea au apasat foarte greu pe umerii sotului meu, pana la sufocare. Si-atunci m-am rugat lui Dumnezeu sa-l intoarca, oferindu-I pentru aceasta suferintele mele - fizice si sufletesti. Si habar n-am cum, evenimentele s-au precipitat inexplicabil si in mai putin de 2 saptamani eram la Prislop. Nu stiu ce conversatie tainica s-a petrecut intre ei, dar sigur este ca de-atunci, sotul meu a revenit la practica adevarat ortodoxa (si nu e doar crestin "de dumineca").
Am scurtat foarte mult, din respect omenesc, incercand sa atrag atentia asupra "roadelor" acestui pom: "După roadele lor îi veți cunoaște. Au doară culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini?"