Citat:
În prealabil postat de Corinusha
Multumesc, la fel. Cam asta e ideea in orice, ECHILIBRUL. Una e sa crezi cu toata fiinta ta in Dumnezeu, si alta e sa te iei orbeste dupa toti oamenii Bisericii, fie ei si Sfinti.
|
Orice om are nevoie de un Dumnezeu, fie si un idol fals.
Intr-un dumnezeu fals, prefabricat astfel incat sa fie tolerant cu propriile pacate, lasitati, minciuni, etc. care sa nu-ti propuna nici o schimbare reala, e normal sa crezi "cu toata fiinta".
In momentul in care omul este chemat la REALITATEA duhovniceasca si sa-si insuseasca niste repere SOLIDE privind viata morala, incepe sa faca afirmatii ca cea de mai jos:
Citat:
|
Pana sa devina sfinti, au fost si ei oameni, ca tot omul;cu greseli; de aici si necredinta mea in sfinti.
|
Biserica cred ca a stabilit destul de bine ce este adevarat si ce este fals, nu cred ca ti-a spus nimeni sa te iei dupa faptele sau vorbele unor oameni facute/spuse inainte sa se pocaiasca.
Citat:
|
Dumnezeu e fara de greseala, El a creeat totul perfect, dar noi, oamenii, facem sa fie totul imperfect, prin faprele noastre personale; nu ne folosim intotdeauna liberul arbitru cum ar trebui.
|
Corect.
Dar de la teorie la practica..