acest articol nu ma convinge. intotdeauna mi s-a parut nedrept ca urmasii sa suporte consecintele pacatelor inaintasilor lor.
si ce usor va vine sa vorbiti de violuri si de boli. stati doua minute si va inchipuiti ce poate simti o copila sau o femeie care a fost prinsa sa zicem in cartierul ei, cand se intorcea de la lucru, si dusa intr-un loc unde nimeni nu o putea ajuta, a fost supusa la perversiuni pe care cu greu ni le inchipuim, lasandu-i apoi drept "amintire" a acestor atrocitati un copilas. care nu va avea tata si pt care poate ca mama va avea o anumita aversiune.
eu nu imi permit sa judec astfel de decizii. dar pot intelege ca o femeie violata vrea mai degraba sa stearga urmele agresiunii sale, decat sa faca un copil.

copil care dupa logica voastra va mosteni pacatul tatalui sau violator......

apoi, legat de sindromul down, de cand sunt in franta am avut ocazia sa vad persoane cu aceasta boala care au un loc de munca, un iubit, si planuri de viitor. personal ma pregatesc pt a deveni invatatoare pt acesti copii cu nevoi speciale. dar chiar daca stiinta a progresat si multe boli pot fi stapanite, nu toata lumea poate creste un copil handicapat, un copil paralizat sau cu boli mintale.
pe de alta parte e trist ca avortul s-a banalizat chiar in halul asta...cum zice sotul meu, a devenit aproape un mijloc de contraceptie...