Un loc fara nici un fel de licarire a dragostei lui Dumnezeu,intunecat si trist pentru o eternitate,ai carui pereti plin de tenebrele ticalosiei noastre sunt luminati doar de flacarile patimilor din care s-au nascut,cu o intensitate a disperarii egala cu vesnicia singuratatii in care se afla si unde fiecare suflet ce sufera traieste in tacere fata de restul umbelor din jur si urland doar launtrul sau fata-n fata cu imaginea la ceea ce a fost in acesta lume.Un urlet interior al durerii,disperarii si intelegerii raului facut dar fara a putea fi exteriorizat sau vindecat.Sa traiesti pt o eternitate cu demonii care te-au consumat fara a putea decat sa vezi cum in fiecare clipa rautatea din tine prinde exact acele contururi schimonosite care ti-au imprejmuit viata.Un loc fara Dumnezeu si fara lumina Sa,singur doar cu raul si durerea din el,pierdut undeva de unde nimeni nu se mai intoarce niciodata.