Citat:
În prealabil postat de tricesimusquintus
De ce este judecată această retragere din călugărie ca o "sminteală", ca o "cădere". Din mărturia în 6 părți găsită pe Youtube, reiese că fostul călugăr a căutat lumină de la Dumnezeu și a primit-o! Călugărul a fost dezamăgit de corupția și neregulile sesizate în mănăstirea respectivă, iar când a căutat să facă acte corecte de binefacere a fost mustrat de mai marii lui ierarhici. E numai de înțeles reacția lui.
|
Sa inteleg ca noi de la Dumnezeu lumina trebuie sa cerem? Dar ce este lumina pentru fiecare dintre noi?
Pentru acest calugar lumina pare a fi "mandria" ca el e mai... deosebit ca altii, ca el e singurul care stie adevarul, ca este mai drept si fara de pacat. Nereguli si coruptie in manastiri?? Pai asa e peste tot unde traiesc oameni - de la gradinita de copii pana la Patriarhie! Si el ce a crezut ca este un mesia care va salva lumea de coruptie? Erau zeci si sute de cai pentru a lupta cu asta si el a ales cea mai josnica: fuga! A fugit de probleme! Unii calugari care nu au preferat lupta nu au fugit in tabara adversa a diavolului ci s-au facut pustnici.
Deci sa revenim la realitate, individul (daca este real) avea nevoie de un motiv sa scape de calugarie care nu e pentru oricine. Sa ne vedem de ale noastre si sa credem ce spuneau sfintii: "pacatele pe care le vedem la aproapele nostru sunt de fapt ale noastre" sau "daca ne iubim aproapele sa ne luptam impreuna cu el cu pacatele lui si ale noastre"