Citat:
|
În prealabil postat de ancah
Poate ca daca am defini barfa si judecata, am intelege de ce acestea trebuie evitate. Apoi trebuie vazut ce e corect de facut. A fi tolerant cu ceilalti, este egal cu a-i priva de dragostea ta, aratandu-le indiferenta, ceea ce nu e de dorit. A arata cuiva, fara a-l condamna, pericolul pe care actiunile sale le reprezinta pentru el, e un real semn de dragoste. Orice om ar fi singur in stare sa-si vada greselile, daca nu ar fi mandru.
|
Interesant, nu m-am gandit la o definitie a barfei ! Cum nici intradevar, indiferenta fata de cel de langa tine, nu-i semn de iubire. Barfa , ca manifestare, e semn de rautate. Pentru ca una e in a ajuta pe cel de langa tine cand greseste si alta e ,in a vana greselile, a sta la panda, uitand de proprile greseli. Unde de fapt , smerenie nu e, nimic nu e, pana la urma urmei. Barfa in sine, e semn de multa rautate, cinism si ne situeaza in afara adevaratei credinte. Dar, atunci cand observam ca cel de langa noi, aluneca spre cele nefolositoare, avem datoria de a-l ajuta , nu prin raspandirea faptei lui la unul si la altul, prin clevetire, ci prin apropierea de el, de sufletul lui , folosind metode pedagogice utile si eficace,de la caz la caz. Simpla enumerare a defectelor cuiva , e simpla barfa, fara de folos. Trancaneala , barfa, clevetirea sunt tipice celor in pacate si fara de legi, ce vor sa deturneze atentia celor din jur de la insasi mizerile si colcaiala in care ei de fapt se afla. Este si o vorba romaneasca foarte inteleapta unde paiul din ochiul veciunului este mult mai vizibil, decat barna din propiul ochi.