Citat:
În prealabil postat de Irina-Magdalena
Imi pare rau dar nu cred ca ai inteles ce voia sa spuna lore86.
Jertfa nu e un scop in sine. Nici dragostea. Tu iti iubesti familia pentru ca iti propui? Jerfta si dragostea dupa mine sunt consecinte ale revarsarii harului dumnezeesc. Atat jerfa cat si dragostea se ofera din prea plinul inimii, neconditionat. Cu uitare de sine (de aici si ideea de jertfa, te jerfesti pe tine celuilalt, ca dorinte, placeri, etc).
Uite ce spune Parintele Savatie Bastovoi in cartea sa "A iubi inseamna a ierta": Fiecare om face un efort pentru a deprinde dragostea. Toti suntem constienti de neputinta noastra de a iubi si numai daca suntem nebuni credem ca avem dragoste. dar daca avem putina sinceritate, putina seriozitate, vedem in noi la tot pasul aceasta neputinta de a iubi. [..] Apostolul Pavel cand a trebuit sa defineasca dragostea a vorbit prea putin de gesturile ei exterioare, el s-a referit la niste porniri si simtaminte ale inimii <Dragostea toate le rabda, dragostea toate le crede, dragostea toate le iarta, ...dragostea nu cauta ale sale..> Toate acestea reprezinta tabloul duhovnicesc, tabloul sufletului nostru atunci cand el iubeste. Dar cuvintele pe care ni le spune apostolul sunt foarte greu de priceput. Sunt greu de priceput nu pentru ca ar fi grele ci pentru ca mintea noastra nu e obisnuita sa gandeasca astfel. Dragostea nu cauta ale sale? Dar ale cui sa le caute? Ale aproapelui. Care aproape? Unul vrea sa mearga la fotbal, altul vrea sa mearga la bal, altul la peste. Pe care dintre acestia sa urmez si sa-l satisfac? Desigur Apostolul Pavel inainte de a ne propune sa cautam la toate dorintele celor de langa noi, ne vorbeste de o dispozitie a sufletului, aceea de a nu te socoti pe tine ceva, de a te pune pe tine in urma celorlalti, de a sti ca daca e sa alegi intre aproapele tau si tine, trebuie sa-l alegi pe aproapele tau"
Ai inteles CRUCEA ca pe o povara pe care o cari in spate? Pt ca familia a fost comparata cu crucea nu inseamna ca e o greutate la propriu.. Ci e destin. E si ea masura a implinirii sau caderii noastre.
Cer iertare pt lungimea mesajului.
|
blabla. N-ai inteles nimic. Te auzi cum te contrazici? Citeste cu atentie ce ai scris la inceput, ca apoi sa te contrazici, sa le amesteci, iar la final vii si trantesti destinul. Care destin? Voi cand vorbiti despre cruce va ganditi la destin de fapt? Ce are destinul cu ortodoxia? Si nu vorbeam la propriu despre povara, de aceea am pus ghilimelele.
NU eu nu-mi propun sa-mi iubesc familia. O iubesc pur si simplu si de aceea nu consider jertfa nimic din ce fac pt ea. Tot ce fac e din dragoste. Daca faci ceva cu adevarat pt cineva din dragoste nu consideri ca te-ai sacrificat pe tine si nici nu astepti rasplata nici macar in cer chiar daca de acolo sigur va veni. Tu in momentul in care faci ceva nu te gandesti la rasplata ci te gandesti la acel cineva pt care faci. Atunci nu te gandesti nici ca te sacrifici. Asta cred eu ca e uitarea de sine pt aproapele deci nicidecum sacrificiu. Priceput?
Ah si inca ceva "te jerfesti pe tine celuilalt, ca dorinte, placeri", pai nu te jertfesti daca iubesti, nu e jertfa e dragoste.