[grasu77]

În prealabil postat de morroshan

În prealabil postat de morroshan

Pentru ca am vazut o multime de discutii pe tema aceasta (de multe ori discutii care nu au legatura cu tema aceasta dar cumva au ajuns la aceeasi tema) am pus mai jos o lista argumentata cu citate din Biblie.

Ati pus o lista cu citate scoase din context la care ati adaugat si afirmatii personale care contrazic vadit Sfanta Scriptura.

În prealabil postat de morroshan

Regulile care guverneaza tinerea Sabatului in Vechiul Testament sunt aspecte ceremoniale si nu morale ale legii.

Ce fel de ceremonie ai gasit in porunca a 4-a, referitoare la sabatul zilei a saptea a saptamanii? Citeste cu atentie aceasta porunca (Iesirea 20:8-11_

În prealabil postat de morroshan

Prin urmare, ele nu mai sunt in vigoare, ci au trecut, impreuna cu sistemul de sacrificii, preotia levetica, si toate celelalte aspect ale legii lui Moise care au prefigurat pe Hristos.

Odihna de ziua a saptea a fost instituita inca de la facerea lumii, cand nu intrase pacatul in lume si nu era nevoie de un Mantuitor. Sabatul de ziua a saptea nu are nici o treaba cu prefigurarea lui Hristos.

În prealabil postat de morroshan

1. In Epistola catre Coloseni 2:16-17, Pavel se refera explicit la Sabat ca fiind o umbra a lui Hristos de care nu mai suntem legati pentru ca substanta (Hristos) a venit. E destul de clar in versetele acestea ca se vorbeste despre Sabat. Fraza “vreo sărbătoare, sau lună nouă, sau la sâmbete” se refera la zilele de sarbatoare (anuale, lunare, si saptamanale) ale calendarului evreu (conform cu Cartea intaia a Cronicilor 23:31, Cartea a doua a Cronicilor 2:4; 31:3; Iezechiel 45:17; Osea 2:13). Daca Pavel se refera doar la sarbatorile speciale de odihna, de ce a mai folosit cuvantul Sabat? El a mentionat deja sarbatorile ceremoniale cand a vorbit despre sarbatorii si luni noi.

In versetele enuntate de dvs.(din Cronici, Ezechiel, Osea) doar se face referire la sarbatori, luna noua sau sabate. Dar, care sunt aceste sabate in care aveau loc ceremonii? Spre exemplu, in Levitic 23:32, se vorbeste despre o sarbatoare (ziua ispasirii) care este numita Sabat (desi nu era vorba de ziua a saptea a saptamanii). “””””Aceasta sã fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnã, si sã vã smeriti sufletele în ziua aceasta; din seara zilei a noua pînã în seara urmãtoare, sã prãznuiti Sabatul vostru”””””.

Cat despre Coloseni 2, ar trebui sa incepeti cu vers. 14. Am incercat sa explic la ce se face referire in aceste versete, facand o paralela intre sabatul zilei a saptea si sabatele ceremoniale (2 lucruri diferite si distincte, in Sfanta Scriptura). Vedeti aici:http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=160

În prealabil postat de morroshan

2. Sabatul a fost semnul Legamantului Mosaic pentru Israel (Iesirea 31:16-17; Iezechiel 20:12; Neemia 9:14). Din moment ce suntem sub Noul Legamant (Evrei 8), nu mai suntem obligati sa observam semnul legamantului mosaical

Recititi porunca a 4-a (Iesirea 20:8-11). Credeti ca Dumnezeu a facut cerurile, pamantul, marea si tot ce este in ele, doar pentru evrei? Faptul, ca Dumnezeu a facut unele legaminte specifice doar poporului evreu, nu trebuie sa ne produca amnezie si sa uitam sa sarbatorim memorialul creatiei impreuna cu Creatorul.

În prealabil postat de morroshan

3. Noul Testament nu comanda niciodata crestinilor sa tina Sabatul.

Dar faptul ca, in Evanghelii, Domnul Iisus Hristos ne vorbeste de zeci de ori despre sabatul saptea,

În prealabil postat de morroshan

4. In singura privire fugara in care se relateaza o slujba de inchinare din Noul Testament, biserica s-a intalnit in prima zi a saptamanii (Faptele Apostolilor 20:7)

Daca cercetai Scriptura (in loc sa arunci priviri fugare) ai fi vazut ca primii crestini se intalneau zilnic (nu doar in prima zi a saptamanii). Vezi Fapte 2:46.

În prealabil postat de morroshan

5. Nicaieri in Vechiul Testament, neamurile nu sunt poruncite sa tina Sabatul si nici nu sunt osandite daca nu tin Sabatul. Destul de ciudat - daca tinerea Sabatului s-a vrut sa fie un principiu moral etern.

Poporul lui Dumnezeu era format din toti cei care respectau legile lui Dumnezeu (inclusiv strainii). Vezi ce se spune despre pazirea sabatului de catre straini si binecuvantarea pe care le-o da Domnul pentru aceasta, in Isaia 56:6,7. Poporul evreu, ca popor ales, era dator sa duca propovaduiasca pe Dumnezeu si Legea Sa, printre neamuri si toti sa o pazeasca.

În prealabil postat de morroshan

6. Nu gasim nici o evidenta in Biblie cum ca cineva sa fi tinut Sabatul inainte de Moise, nici nu exista nici o comanda in Biblie de a se tine Sabatul inainte de a se da Legea la Muntele Sinai.

Inainte de Sinai, sabatul zilei a saptea trebuia pazit (era porunca de la Dumnezeu). Vezi Iesirea 16:28-30 (inca nu se ajunsese la Sinai).

În prealabil postat de morroshan

7. Cand s-au intalnit Apostolii la Consiliul de la Ierusalim (Fapte 15) ei nu i-au obligat pe credinciosii neamurilor sa tina Sabatul.

Corect. In Fapte 15 nu le-au spus nimic nici despre minciuna, hotie, necinstirea parintilor, etc. Probabil s-a dat dezlegare la toate astea.

În prealabil postat de morroshan

8. Apostolul Pavel a avertizat neamurile despre multe si diferite pacate in epistolele lui, dar netinerea Sabatului nu a fost niciodata una dintre ele.

Vedem ca neamurile voiau (insistau) sa se adune in zi de sabat ca sa-l asculte pe Sfantul Apostol (vezi Fapte 13:42-45). De ce oare? Ca nu erau iudei, care aveau obiceiul sa se intalneasca sambata. Erau dintre neamuri, obisnuite cu alte zile (in special cu ziua intaia).

În prealabil postat de morroshan

9. In Epistola catre Galateni 4:10-11, Pavel ii mustra pe Galateni pentru ca acestia au crezut ca Dumnezeu asteapta de la ei sa tina zile speciale (incluzand Sabatul)

De unde ai tras concluzia din paranteza? Cine ti-a spus ca Pavel avea ceva impotriva zilei a saptea, singura zi a saptamanii binecuvantata si sfintita de Dumnezeu? Daca cercetezi epistola catre Galateni (ceea ce adventistii tocmai au aprofundat in trimestrul care se incheie), vei vedea ca Pavel avea probleme cu vechile obiceiuri ale galatenilor si, in mod special, cu invataturile gresite preluate de la iudei (cu tot felul de zile, ceremonialuri si taieri imprejur).

În prealabil postat de morroshan

10. In Epistola catre Romani 14:5, Pavel interzice celor ce tin Sabatul (acestia fiind fara nici un dubiu credinciosi evrei) sa osandeasca pe cei care nu il tin (credinciosii din neamuri)

Interpretarea gresita. Nu despre ziua a saptea era vorba.Se vede din faptul ca Pavel a pazit sabatul. Si, in plus, noi nu avem voie sa judecam pe nimeni, pentru nimic.

În prealabil postat de morroshan

11. contrar cu ceea ce multi dintre adventistii de ziua a saptea sustin si anume ca Duminica ca si zi de inchinare nu a fost instituita pana in secolul 4.

Cand a aparut denumirea de “duminica”? Ca, in anul 321 inca nu aparuse. Tot “dies solis”(ziua soarelui) se numea. Vezi decretul lui Constantin cel Mare din 321, referitor la pazirea “venerabilei dias solis”(denumirea zilei intaia – preluata de la pagani, si ca denumire si ca sarbatoare).

P.S. Ca sa nu te las in ceata, vezi ce s-a intamplat la sinodul de la Aquilea (386). Poate gasesti acolo ceva despre “duminica”.

În prealabil postat de morroshan

12. Duminica nu a inlocuit sambata ca si Sabat. Mai bine zis Ziua Domnului e ziua in care credinciosii se aduna impreuna pentru a comemora invierea lui, care a fost in prima zi a saptamanii. Pentru un credincios fiecare zi este o zi de odihna a Sabatului, din moment ce am incetat din truda noastra spirituala si ne odihnim in mantuirea Domnului (Evrei 4:9-11)

Si, Domnul ce zice despre aceasta explicatie prin care se desfiinteaza ceea ce El a binecuvant si sfintit (ziua a saptea), inca de la facerea lumii, si a scris in piatra, ca porunca vesnica?

P.S. Poate gasesti sa copiezi un alt articol (tot cu iz de studiu personal). Dar, sa fie mai bine argumentat. Macar atat respect sa aratam cand tratam problema singurei zile a saptamanii, binecuvantata si sfintita de Dumnezeu (ziua a saptea).