[Mihnea Dragomir]

Nu sunt deloc rare situaţiile în care o aceeaşi acţiune are două (sau mai multe) efecte, dintre care unul bun şi unul rău. Sunt aceste acţiuni (sau omisiuni) bune sau rele ? Cum putem rezolva asemenea dileme ? Teologia morală catolică ne oferă un instrument de mare preţ în judecata morală a unor asemenea situaţii: este Principiul Dublului Efect.

În ordine istorică, probabil că primul teolog care vorbeşte despre acest lucru este Thomas Aquinas, care, în Chestiunea 64 (Summa, partea a II-a), studiază situaţiile în care apărarea de o agresiune este legitimă. Vom vedea că această doctrină de morală generală se aplică în multe alte situaţii.

Noua Enciclopedie catolică numeşte patru condiţii care fac ca un act cu două efecte: unul bun şi unul rău să fie licit din punct de vedere moral:
1) Actul însuşi trebuie să fie moral bun sau moral indiferent
2) Autorul actului trebuie să nu vizeze în mod pozitiv producerea efectului rău.

Observaţie: deosebim "voinţa comisivă" de "voinţa permisivă", deosebire care în limbajul dreptului penal se exprimă prin intenţie directă versus intenţie indirectă, subiect care merită dezvoltat într-un topic separat

3) Efectul bun trebuie să decurgă din acţiune cel puţin la fel de prompt (în termeni de cauzalitate, nu de timp) precum efectul rău. Cu alte cuvinte (şi simplificând puţin): efectul bun trebuie să îşi afle cauza în acţiunea însăşi şi nu în efectul rău al ei.

4) Efectul bun trebuie să fie suficient de dezirabil pentru a compensa şi depăşi efectul rău.

Este atentatul terorist cu bombe un lucru bun sau un lucru rău ? Potrivit a ceea ce susţin teroriştii, face parte din metodele permise într-un război. Efectul bun ar fi descurajarea părţii care este percepută drept agresor. De exemplu, întrucât statul evreu este agresor în Fâşia Ghaza, plasarea de bombe în autobuzele israeliene ar fi licită moral, constând, de fapt, în luptă pentru o cauză justă de apărare.
Aşa să stea lucrurile oare ? Ia să judecăm prin prisma Principiului Dublului Efect. Aşadar, o aceeaşi acţiune (atacul terorist) are un rezultat presupus bun (determinarea statului Isrealian de a ezita în politica sa agresoare) şi un efect recunoscut drept rău: omorârea de civili care nu au nici cea mai mică legătură cu agresiunea israeliană şi care treceau şi ei pe acolo. Respectă atacul terorist toate cele 4 condiţii ? Nu, nu respectă, deoarece încalcă principiul al doilea: efectul rău decurge ca intenţie directă din acţiunea teroristă.

Să luăm alt exemplu. O femeie însărcinată este în iminenţă de ruptură de trompă uterină, deoarece sarcina nu este plasată în uter, ci la nivelul trompei. Intervenţia constă în scoaterea respectivei trompe, ceea ce, din păcate, înseamnă întreruperea unei vieţi. Avem o acţiune: intervenţia chirurgicală, cu două rezultate: salvarea vieţii mamei şi întreruperea vieţii copilului. Este asemenea operaţie licită moral sau nu ? Studiind pe rând cele 4 condiţii, vom vedea că ea corespunde principiului Dublului Efect. Nu acelaşi lucru se poate spune în cazul unui avort, chiar dacă ar fi vorba de risc maternal, din aceleaşi motive care se subordonează aceloraşi reguli de morală generală ca în cazul bombardamanetului tactic versus bombardament terorist.