[vsovivi]

- Scrierea unei cărţi necanonice, considerată de către adepţi un fel de catehism pseudo-ortodox, dar care în realitate este un amalgam de ficţiuni intitulate “eseuri”, împănate de erezii, sub titlul “Quo vadis, Ecclesia?”.

Păi ghilimele pironice și împăunarea cu vedere de paie, numite savant erezii, cu accese de numulțumire iresponsabilă, vă fac vouă viața mai agreabilă?

„Și vă distrați prin bărcuțele voastre pline cu mickiduți ce vin și pleacă și cântă și danseză și se distrează căci sunt istractivi și special pregătiți ca să meargă să se distreze... Iată, ei se duc pe ape, care-ncotro, și se vede o proorociță care se distrează și ea dar vine un val și se răstoarnă barca și dracul râde. „ (ceva din memorie)

Păi dacă Daniela nu și-a mai plinit proorocia, atunci a făcut-o Nicodim, care a venit noaptea la Hristos de frica iudeilor și a scris ziua și tot ce ziua scria noaptea se surpa... pâna a venit și Ana... Ana Blandiana poeata și au pus-o și pe ea în ziduri. Sau poate v-ați gândit la Ana și Caiafa. Că i-au betonat pe ei în fundație? Ca să țină? Păi din pricina lor s-a surpat templul cel vechi din Ierusalimul pătimirii Domnului, deci cum putea să-i bage pe ei la temelie ca să ție?

Deşi această carte, extrem de eterogenă, pare a fi scrisă de către un autor colectiv, ea apare pe copertă ca având drept autor un personaj fictiv, cu numele “părintele Nicodim”. Acest personaj “părintele Nicodim” nu există în realitate, totul fiind o înscenare şi o minciună, menită să dea credibilitate ereziilor lor. S-a procedat astfel, deoarece de sub masca anonimatului putea fi trădată fără scrupule pretinsa lor loialitate faţă de Biserica-mamă, căci doar aşa au îndrăznit ei să aducă grave acuzaţii ierarhilor BOR, pentru a crea neîncredere şi destabilizare în sânul enoriaşilor Bisericii majoritare. Numele aşa-zisului “Nicodim” nu pare a fi fost ales la întâmplare, ci aminteşte de acel Nicodim care a venit noaptea pe furiş la Mântuitorul, fiind hotărât să-i trădeze pe farisei şi pe cărturari. Sub acest nume-fantomă, de “părinte”-trădător, pe care nu l-a văzut nimeni vreodată, se acoperă şi corespondenţa lor electronică ( email: parintelenicodim@gmail.com).

Păi cum să fi fost Nicodim cel din vechime trădător dacă el i-a ținut partea înaintea Sinedriului și s-a făcut și el ucenic și era ucenic în taină al Domnului? Iar dacă este trecut acolo la autori un anume Nicodim, de ce se presupune că e o persoană închipuită, un erou de desen animat? Nu orice artist are un pseudonim? Dar fiindcă nu l-au trădat, cine era autorul cu pricina, atunci și-au spus ei, că sigur nu există o persoană reală, deci iată că securitatea mai dă și rateuri din când în când. Dar parcă s-a aflat totuși până la urmă că chiar a existat cineva cu acest Nume Creștin. Deci securitatea nu a murit, trăiască securitatea. Și ce ne-am face fără spioni și informatori? Deci acest părinte Nicodim a scris el ceva, dar nu e important cine era el defapt ci dacă ce se scria acolo era Adevărat...

sau pentru ce vă interesează cine era acest Nicodim dacă și așa voi nu citiți ce a dăruit spre a fi scris Însuși Dumnezeu?

Deci ce curiozitate bolnavă vă mănâncă? Dar și unde anume vă mîncă ea, contează... Că și pe filisteni îi mânca și nu știau de la ce anume. Că de la un furt banal doar nu te apucă mâncărimea... pe unii da, că nu se lecuiesc și iar îi mănăncă palmele, că fac bube-n palme, ca să mai puie ei mâna pe câte ceva... păi de ce vrei să pui mâinele pe părintele Nicodim? Vrei să te binecuvintezi sau să-ți scrie și ție o carte? Păi da, că mai nou așa se scriu toate cărțile și toate tratatele și toate doctoratele... Ce contază, bină că nia Jan încă mai boxează.

Urmează și concluzia, aia pe care trebuia musai și musai să ne-o însușim ca să știm cum să ne apărăm de viespile sectare, doar că unii nu prea știu deosebi albinele de viespi, pâi primul indiciu e că viespea mâncă carne, și mai ales din carnea fratelui:

- Intoxicarea adepţilor sectei cu o teorie existenţială alambicată, care împleteşte până la refuz terapia sacrului cu terapia fricii, şi a cărei rezultantă este angoasa unei iminente catastrofe apocaliptice, din care nu vor scăpa decât “cei aleşi”. Aceştia sunt aleşi după criterii care converg spre o supravenerare a liderilor, în persoana cărora se reflectă întrupată voinţa Fiinţei Divine, care se materializează în Cuvânt. Adepţii sunt complexaţi în permanenţă de o frică paralizantă, care le spală creierele şi îi împiedică să se manifeste uman şi raţional. Dimpotrivă, cei care reuşesc totuşi să se se smulgă din “pânza de păianjen” ţesută de către cei doi lideri apocaliptici (Mihaela Tărcuţă şi Neculai Nedelcu) sunt ameninţaţi cu blesteme şi nenorociri chiar de către aceşti doi “prooroci”, care se cred a fi “aleşii Domnului”, cei “doi măslini” şi “cele două sfeşnice”, din gura cărora iese foc şi pucioasă, “care mistuieşte pe vrăjmaşii lor” (Apoc. 11, 3-12).

Deci neghina zice grâului că el îi neghină și că de ce-l întoxică pe pământ, pe celălalt spic, adică pe adept,deci iată cum neghiniță sau neghinoiul sau pe neghinoiul-mușuroiul plin de furnici cu aripi ce se strecoară, trage semnale de alarmă plângând pentru mântuirea adepților, că cică au fost întoxicați. Și cum cheamă el, neghiniță, cum cheamă el la trezire:

Intoxicarea adepţilor sectei cu o teorie existenţială alambicată, care împleteşte până la refuz terapia sacrului cu terapia fricii, şi a cărei rezultantă este angoasa unei iminente catastrofe apocaliptice, din care nu vor scăpa decât “cei aleşi”.

Pare că neghiniță încercând să citească din Cuvântul lui Dumnezeu, neputincios fiind a face roade bune, iată ce trăire a avut, i se pare că s-a întoxicat, păi s-a întoxicat de la păcatele făcute, de acolo l-a apucat frica și i-a rezultat angoasa așteptându-se la iminenta catastrofă apocaliptică încercând el „sărmanul” neghiniță să se liniștească, zicând că cititul i-a produs toximfecție. Și știindu-se că nu e printre aleși, că n-are cum, nu vrea, nu poate, nu crede, atunci iar a pus ghilimelele: „cei aleși”.

Trecând astfel la teoria rasistă și aruncând cu naziști și imperialiști și șovini și fredonând și înfierând antisemitismul direct înaintea Celui ce i-a cercuit înainte în carne și apoi la învârtoșarea inimii lor ca să nu-și mai întărească cerbicea. Deci iar nu e bine dacă vine Cineva și scoate oi din baaltă și începe să le dea lucrare de a alege ele grâul de neghina din inima lor așa încât neghina s-o scoată afară. Nu se poate, cică e rasism.

Și cum orice rasism e condus de niște dictatori, așa ca Hitler și ca Stalin sau Musolinii sau Ceaușescu, iată că problema ridicată este ca nu cumva să lase ei să li se închine cineva liderilor și nu lui Dumnezeu... deci suntem treziți și alarmați ca nu cumva să ne închinăm liderilor. Păi după 70 de ani de temenele făcute la Pisikaa, cu ce tupeu poate să vină cineva ca să oprească pe altul să se închine la cine vrea el? Nu e cam mare fățărnicia? Nu e preamult ca să tragi pisikaa de coadă ca să înceapă ea să urle ca din gură de șarpe exact ca sirena lui Roaită alarmând că iată cineva nu mai vrea să ți se închine ție care te închinai și te închini la pisikaa neagră mai veche sau la aia emanată ci iată ereticii și iată săracii adepți ce mare greșală fac ei că vor să se închine la proorocii aleși de Dumnezeu?

Păi nu l-a făcut Domnul pe Moise să fie Dumnezeu pentru Aaron, și pe Aaron să fie Dumnezeu pentru pobor și pe pobor Dumnezeu pentru egipet și sodoma și gomora? Cum deci atunci să nu se închine cineva la proorocii Lui Dumnezeu? Dar pe voi nu de închinare vă doare ci că nu i-ați ales voi, păi omul nu poate să aleagă așa ca Domnul, așa că nu vă întristați, ci omul merge ca oile pământești după lupii răpitori îmbrăcați în haine de sfințișori, deci de aceea trebuie să vă deveniți oi Cerești ca să-L cunoașteți pe Păstor și să nu mai rătăciți niciodată căci Păstorul pe niciunul pe care Tatăl îl mână spre El, cu siguranță nu-L va pierde iar la sfârșit îl va învia în viața veșnică.

Aceştia sunt aleşi după criterii care converg spre o supravenerare a liderilor, în persoana cărora se reflectă întrupată voinţa Fiinţei Divine, care se materializează în Cuvânt. Adepţii sunt complexaţi în permanenţă de o frică paralizantă, care le spală creierele şi îi împiedică să se manifeste uman şi raţional. Dimpotrivă, cei care reuşesc totuşi să se se smulgă din “pânza de păianjen” ţesută de către cei doi lideri apocaliptici (Mihaela Tărcuţă şi Neculai Nedelcu) sunt ameninţaţi cu blesteme şi nenorociri chiar de către aceşti doi “prooroci”, care se cred a fi “aleşii Domnului”, cei “doi măslini” şi “cele două sfeşnice”, din gura cărora iese foc şi pucioasă, “care mistuieşte pe vrăjmaşii lor” (Apoc. 11, 3-12).

Păi așa și trebuie, spălați-vă creierele și le reformatați cu Cuvântul lui Dumnezeu până mai aveți vreme ca nu cumva să vă manifestați normal și rațional ci iubitor și duhovnicește. Și aveți grijă că altfel, dacă prin frică nu vă spălați bine de tot atunci nemulțumirile or să vă smulgă din plasa liderilor pucioși, din sacoșa lor, din sacul de pe spinarea lor și o să săriți în pânza de paianjen a viermilor de mătase, care or să vă pună, cot la cot cu ei, ca printr-un limbaj meșteșugit și bine ticluit și folosind cuvinte cheie să lepădați definitiv Adevărul îmbrățișând cu brațele deschise minciunica...

Deci nu stați ci formatați și spălați, formatați și spălați, că fără spălătură gastrică nu scăpați de toxinfecția acumulată de la virujul împreună cu care o să jubilați sperând în jubileul ăla mare și plin de distracții și plăceri, căci și cine privește la o femeie ca s-o poftească a și săvârșit păcatul și adulterul în inima lui... Deci e vorba de focalizare și jubilare.