[vsovivivi]

În prealabil postat de Dumitru73

Citat:

nevointa poate să îmbrace diverse forme.

Da, suntem pe ultima sută de metrii a marilor nevoinţe din acest post de 7 săptămâni (18 martie-4 mai) şi cu săptămâna luminată sunt 8 săptămâni când creştinul se străduieşte a lepăda de tot păcatul pentru a face voia Domnului Dumnezeu şi a sărbătorii fericirea învierii împreună cu sfinţii.

Ce mai este de postit?

Păi trebuie să postim şi să ne stăpânim somnul păcatelor şi închipuirea şi pofta şi dorul dorinţelor şi setea infernală de păcate capitale care toate vor cu nesaţ şi cu bucurie grozavă, ca o muscă mare cu pântec colorat şi lucios, să sugă din supa de carne de pui de găină bătrână a gLumii şi să bea ca o musculiţă mică şi beţivă, ca drosofila melanogangster, din horrorinca tuturor cărţilor ştiinţelor şi cultelor omeneşti şi drăceşti ca să se dea exemplu.

Cum vine ispita? Păi din balta din spate a malahistelor ce se distreză cu satana în piscina cuviosului Malahell ochi de copil mort, creştinul e atras în faţă, înspre înainte cu ardoare, ca să privească şi să revadă fecioarele ca în prezenţa lor ce să facă? Ce credeţi că face creştinul în prezenţa fetelor ce se dau fecioare dezgolite pe alocuri sau chiar a fecioarelor?

Păi tocmai atunci naşte el o născoceală grozavă în ascuns, ca s-o înveţe pe ea cum trebuie ea să nască, ademenind-o, şi plănuieşte ca să-şi răspândească prin ea râmele, cucoţii (viermi albi de carne folosiţi la pescuit) şi omizile, deci se auto-programează sugestionându-se ca să le aducă şi pe fecioarele respective, pe fetele frumoase, la starea de malahiste ca să se bălăcească şi ele în balta aia din spate împreună cu satana.

Asta ar bea, povestea asta pe care o simte în sine ca o plăcere şi vrere, amestecul ăsta de închipuire ce se contopeşte mereu cu supa de carne a gLumii pentru ca împreună să-şi astâmpere cică setea şi dorul şi pofta cea mai mare a iubirii de sine căci el, defapt se auto-apreciază şi se notează numai cu foarte bine şi se flatează şi se măgule şi se felicită pentru competenţa lui de a se asemăna cu neghinele fariseice, adică pentru puterea de a nega cu vehemenţă ca apoi imediat să aprobe sau viceversa când situaţia nu permite din pricina unor pesoane mai bătăuşe sau s-o ţină într-o negare până la scandal, şi prin dialectica asta a aprobării şi negării el creşte singur în ochii săi pentru mintea lui 'eroică' pe care o foloseşte pentru sine, pentru egoismul iubirii de sine şi nici într-un caz pentru Dumnezeu, căci atunci când zice că o face pentru Dumnezeu el nu caută altceva decât slavă şi măriri venite de la oameni, sau compătimiri sau răsplătiri pentru jocul actoricesc sau cuviinţa de faţadă folosite ca să se scape.

Deci iată cum trebuie să ne stăpânim acest şuvoi îngrozitor care vine să doboare pe ultima sută de metrii căsuţa de paie ridicată cu greu până acuma, căsuţa tainică a sfinţeniei din sufletul creştinului.

Nu vă lăsaţi doborâţi ci continuaţi alergarea, cu post, cu curăţire, cu smerire şi aerisirea inmii, cu sfinţire şi cu iubire maximă de Dumnezeu care primeşte această iubire de El mai mult din aproapele tău decât adresată direct Lui.

Opriţi-vă setea!.. asta combinată şi încurcată de care am vorbit căci ea este cantonată undeva în voi şi se manifestă fără oprelişti. Găsiţi-o şi nu o mai lăsaţi să vă programeze.