[Florin-Ionut]

Salut Agkelos,

Uite aici niste talcuiri la cele doua intrebari ale tale:

http://www.crestinortodox.ro/cuvinte...e-serafim-rose

Trebuie sa stii ca interpretarea Genezei este o treaba foarte dificila, ca si intelegerea Scripturilor in general. Exista specialisti si experti teologi care s-au incumetat sa comenteze Biblia, au fost Sfintii si Parintii care, luminati de Duhul Sfant au inteles pasajele cele mai grele ale Scripturilor si ni le-au explicat si noua, descoperind sensurile adanci ale metaforelor care umplu practic Revelatia...

Am copiat de mai sus partea care te intereseaza:

[SIZE=2]2, 15 Si a luat Domnul Dumnezeu pre omul pre carele l-a plasmuit si l-a pus in Raiul desfatarii ca sa-l lucreze si sa-l pazeasca.[/SIZE]
[SIZE=2]In acest verset, asa cum este talcuit de Parinti putem vedea cate ceva din indeletnicirea duhovniceasca a lui Adam in Rai. Inainte de cadere nu era trebuinta de lucrarea sau cultivarea vazuta a Raiului; este vorba de starea duhovniceasca a lui Adam. Sfantul Ioan Gura de Aur scrie (invatand la fel cu Sfantul Efrem, in Talcuire la Facere 2):[/SIZE]
[SIZE=2]"Sa-l lucreze. Ce anume lipsea in Rai ? Si de-ar fi fost trebuinta de lucrator, unde era plugul ? "Lucrul" lui Dumnezeu insemna lucrarea si tinerea poruncilor lui Dumnezeu, insemna a ramane credincios poruncilor... La fel cum a crede in Dumnezeu este lucrul lui Dumnezeu (Ioan 6, 29), tot lucru era si a crede poruncii ca, daca ar fi atins [pomul oprit], ar fi murit, iar de nu l-ar fi atins, ar fi trait. Lucrul era tinerea cuvintelor duhovnicesti... Sa-l lucreze si sa-l pazeasca, se zice. De cine sa-l pazeasca ? Nu erau talhari, nici trecatori, nici vreun rauvoitor. De cine dar sa-l pazeasca ? Sa-l pazeasca de sine insusi; nu sa-l piarda prin calcarea poruncii; sa pazeasca Raiul pentru sine, tinand poruncile." Sfantul Grigorie Teologul deschide o intelegere mai adanca a "lucrarii" din Rai:[/SIZE]
[SIZE=2]"Fiinta pe care El a asezat-o in Rai... ca sa lucreze plantele cele nemuritoare, prin care poate ca se inteleg gandurile cele dumnezeiesti, atat cele simple cat si cele mai desavarsite."[/SIZE]
[SIZE=2]Si, indeobste, Parintii cei nevoitori leaga "lucrarea" si "pazirea" de lucrarea duhovniceasca a rugaciunii. Astfel, Sfantul Nil Sorski, deslusind talcui-rea unui Parinte din vechime, Sfantul Nil Sinaitul, scrie: [/SIZE][SIZE=2]"Acest Sfant le-a citat acestea din vechime, ca sa lucrezi si ca sa pazesti, pentru ca Scriptura zice ca Dumnezeu, facand pe Adam, l-a asezat in Rai ca sa lucreze si sa pazeasca Raiul. Si aici Sfantul Nil Sinatul numeste rugaciunea lucrarea Raiului, iar paza - ferirea de cugetele cele rele dupa rugaciune."[/SIZE]
[SIZE=2]Iar Sfantul Paisie Velicikovski, talcuind la randul sau cuvintele acestor doi Sfinti Parinti, scrie: [/SIZE][SIZE=2]"Din aceste marturii reiese ca Dumnezeu, zidind pe om dupa chipul sau si dupa asemanare, l-a asezat in Raiul desfatarii ea sa lucreze gradinile cele nemuritoare, adica gandurile cele dumnezeiesti cele preacurate, mai inalte si desavarsite, dupa Sfantul Grigorie Teologul. Si aceasta nu inseamna altceva decat ca el, cel curat cu sufletul si cu inima, trebuia sa petreaca in rugaciunea harica, vazatoare, lucrata sfintit numai cu mintea, intr-o vedere preadulce a lui Dumnezeu, si cu barbatie sa o pazeasca ca lumina ochiului, ca pe un lucru al Raiului, ca ea niciodata sa nu se imputineze in suflet si in inima. De aceea, mare e slava sfintitei si dumnezeiestii rugaciuni a mintii, a careia margine si culme, adica inceputul si desavarsirea, sunt date de Dumnezeu omului in Rai: de acolo deci isi are ea inceputul sau."[/SIZE]