Citat:
În prealabil postat de lidiap
Buna ziua,
Nu stiu daca este topicul potrivit dar sigur are legatura cu casatoria. Voi ce ati face in locul meu?
Pe scurt iata povestea: sunt casatorita de 10 ani si am o fetita de 6 ani. !0 ani teoretic pentru ca de doi ani au inceput problemele. Sotul meu a ales un alt drum adica o amanta la locul de munca. Are si acum una, nu cred ca e aceeasi persoana. De doi ani lupt cu toate fortele sa salvez casnicia. De multe ori ma intreb cum de nu am luat-o inca razna sau cate femei ar fi suportat umilintele si suferinta pe care le traiesc de atunci. Evident, nu mai exista sentimente intre noi, nu sunt relatii sot -sotie, si de vreo 4 luni a parasit domiciliul . Nu sunt rupta de credinta sau de Dumnezeu ci dimpotriva. Am uitat sa spun ca de cand a luat-o razna nu vrea sa mai auda de biserica, post, rugaciune. Drama e ca fetita sufera cel mai mult. Sigur, si eu sunt om si ma sperie gandul singuratatii dar nu ma mai gandesc la asta. Important e sa fiu sanatoasa si sa pot creste fata. Parintele nici nu vrea s auda de divort dar asta e casnicie?
Da, casatoria trebuie sa fie binecuvantata dar au tinerii intelepciunea necesara sa faca lucrurile asa cum trebuie astfel incat sa nu regrete mai tarziu?
|
Rugati-va pentru el si familia dvs. Faceti o cercetare amanuntita a constiintei, sa vedeti care dintre soti, dvs. sau dinsul, a gresit, eventual mai mult, si cind, si cit/cu ce. Vedeti ce ati putea repara din vechile situatii sau probleme astfel depistate, daca si cind se va intoarce sotul. Daca nu mai merge deloc o reintemeiere relationala a familiei, lasati-l sa plece si acordati-i divortul.
Nu puneti atit de mare pret pe ce zice duhovnicul: el o spune din motive bisericesti, dvs. traiti situatia din punct de vedere uman. Duhovnicii nu sint intodeauna niste faruri luminoase, ci pot impotmoli o viata sau o relatie, daca sint ascultati "militar", fara discernamint. De fapt, e valabil pentru orice autoritate de pe lumea asta, spirituala sau nu. Dumnezeu iarta si intelege, oamenii, nu prea.
