Citat:
În prealabil postat de Seraphim7
Da, Iisus spune despre El că este Calea.... Însă fiecare are și o Cale personală care este unică și dacă nu o găsești,nu o creezi te poți rătăci chiar și pe Calea Hristica.
Mai departe,putem admite că noi ne formăm viața prin alegerile noastre.Iar dacă produsul alegerilor noastre este negativ, singurii pe care putem da vina suntem noi înșine.
Tocmai de aceea și în cazul Destinelor Colective,in special cele predominant negative,nu reprezintă decât intenția majorității și rezultatele acesteia.
Un mediu predominant negativ,sau o perioadă nefastă unde suferă nevinovați sunt doar rezultatul unui comportament, deasemenea colectiv care indirect a dus la asta.
De aceea fiecare este răspunzător direct și indirect de situația personală sau socială în care se află.
Fiecare detaliu, fiecare acțiune, gând ne-a făcut ce suntem.
De aceea este imposibil sa avem un Ideal Colectiv superior,dacă noi nu avem un Ideal Personal Superior.
Superficialitatea, falsitatea, snobismul, ipocrizia....Și toate aceste forme care definesc societatea și comportamentul multora dintre noi ne-au adus într-un punct de autodistrugere,sau mai degrabă sinucidere existențială.
Va urma
|
Calea spre Idealul Persoanal Superior (fericirea si a fi vrednic de cinstea si de fericirea in care vrei sa ajungi, in care ai ajuns) este calea Crucii Domnului care umbreste cu mangaiere crucea personala a fiecaruia, unde cruce inseamna chinuirile dulci si pacatoase sau crude si necrutatoare de la toti cei potrivnici care vin sa te impiedice in ascultarea ta de Credinta in Hristos-Cuvantul, in Duhul si in toata Dumnezeirea supusa si slavitoare a aceluiasi Tata Atotiitor.
Idealul colectiv superior se obtine prin comuniunea de credinta si de fericire in deplina libertate si nonsilnicie a tuturor celor intelepti care au acelasi scop ce se poate atinge doar prin rabdarea mai railor, mai slabilor, mai prostilor, mai neiubitorilor, mai necredinciosilor si nepasatorilor trufasi, rabdare cu miscorare de sine si eliberare de datorii si obligatii de facut de catre altii, de catre casnici si apropiati, de catre sefii si stapanii vremelnici.
Deci e vorba de Rai, Traditia Binecuvantarii, Lege, Harul rabdarii si de Cuvantul lui Dumnezeu care are puterea, asa cum este scris ca va face, sa biruie, folosind graiul si sabia cu doua taisuri si ascutisuri a smereniei smerite cu inima, sa biruie orice rau, aducand mereu mila si victoria asupra celor ce lupta din greu impotriva oricaror forte ale pacatului si vicleniei, sclaviei patimashe, ispitirii si chinurilor vesnice in muncile blestemate, daruind fara discriminare Pace si fericire in vietuirea vremelnica dar mai ales in vietuirea vesnica a tuturor fapturilor care cauta idealul viu superior si demn, vrednic-cinstit de existenta, copilaria nevinovata, frumoasa si curata, fratia duhovniceasca de credinta intru Hristos-Cuvantul si intru Dumnezeire.
Psalmul 55
1. Mântuiește-mă, Doamne, că m-a necăjit omul; toată ziua războindu-se m-a necăjit.
2. Călcatu-m-au vrăjmașii mei toată ziua, că mulți sunt cei ce se luptă cu mine, din înălțime.
3. Ziua când mă voi teme, voi nădăjdui în Tine.
4. În Dumnezeu voi lăuda toate cuvintele mele toată ziua; în Dumnezeu am nădăjduit, nu mă voi teme: Ce-mi va face mie omul?
5. Toată ziua cuvintele mele au urât, împotriva mea toate gândurile lor sunt spre rău.
6. Locui-vor lângă mine și se vor ascunde; ei vor păzi călcâiul meu, ca și cum ar căuta sufletul meu.
7. Pentru nimic nu-i vei mântui pe ei; în mânie popoare vei sfărâma, Dumnezeule.
8. Viața mea am spus-o ție; pune lacrimile mele înaintea Ta, după făgăduința Ta.
9. Întoarce-se-vor vrăjmașii mei înapoi, în orice zi Te voi chema. Iată, am cunoscut că Dumnezeul meu ești Tu.
10. În Dumnezeu voi lăuda graiul, în Dumnezeu voi lăuda cuvântul;
11. În Dumnezeu am nădăjduit, nu mă voi teme: Ce-mi va face mie omul?
12. În mine sunt, Dumnezeule, făgăduințele pe care le voi aduce laudei Tale,
13. Că ai izbăvit sufletul meu de la moarte, picioarele mele de alunecare, ca bine să plac înaintea lui Dumnezeu, în lumina celor vii.